O parte dintre cititorii blogului meu sunt aceia care comentează. Sunt preferaţii mei, pentru că de cele mai multe ori nu scriu pe blog pentru mine, scriu [pentru mine şi] pentru cei peste 1.000 de oameni care ajung aici, şi îmi place să cred că articolele mele nu-i lasă pe toţi indiferenţi. Vreau să ştiu părerea voastră despre lucrurile care mă interesează şi despre care scriu; nu mă supăr dacă la un articol am doar trei comentarii, poate că am spus eu tot ce era de spus şi comentariile în care să mi se spună „ai dreptate” nu-mi plac nici mie. În schimb, apreciez feedback-ul primit la acele articole în care vă cer părerea despre ceva sau anumite informaţii. „Ce bine-i să ai blog”, mi-am spus după ce am reuşit să-i găsesc mamei medicamentele de care avea nevoie. „Ce bine-i să ai comentatori pe blog!”, îmi spun acum.
O altă parte a cititorilor blogului meu sunt cei care intră aici doar ca să citească. Aceştia fie nu au niciodată nici o părere despre nimic, fie se simt intimidaţi [şi mie mi se întâmplă să nu comentez pe unele bloguri pentru că am senzaţia că aş intra neinvitată în „hora” altora].
Cei din urmă sunt cititorii ajunşi pe blogul meu din greşeală, veniţi călare pe motoarele de căutare sau trimişi de „prieteni” de-ai mei. Cei din urmă sunt puţini, dar există. Ăştia n-au nici o treabă cu blogosfera, nu ştiu ce este un blog şi nici nu-i interesează. Au un singur scop: să lase un comentariu în care să mă înjure, să-mi ureze să mor, eventual să mor în chinuri, să-mi spună că-s grasă, că nu am bani să trec strada pentru că-i dau pe toţi pe mâncare şi alte gingăşii. Pe ăştia îi tratez cu un „mark as spam” scurt, nu merită să-mi bat capul cu ei.
Aşa cum probabil ştiţi, ca să comentezi liber pe denisuca.com, trebuie să ai un comentariu aprobat în prealabil. Cei care comentează acum fără să mai aştepte aprobarea au trecut deja testul bunului simţ, aşa că nu am de ce să-i mai fac să aştepte până când am eu timp să le aprob comentariile.
Din când în când, se mai trezeşte câte un „deştept” care, aflat aici pentru prima dată, se gândeşte să-mi „dea peste nas” cu câte un comentariu ca ăsta. Alex, nu ştiu cine eşti şi nici nu mă interesează. Dacă ai fi fost abonat[ă] la acest blog, sunt convinsă că nu ăsta ar fi fost primul tău comentariu, iar dacă un articol în care este anunţat un concurs te-a determinat să te dezabonezi şi să-mi urezi „spor la aberat în continuare”, probabil că undeva am greşit eu. Eu nu am nevoie de cititori ca tine! Cititorii mei au IQ-ul format din trei cifre şi pot să înţeleagă că nu toţi oamenii trebuie să fie de acord tot timpul asupra tuturor subiectelor. Cititorii mei sunt cititori, nu răsfoitori care au ajuns aici trimişi de vreun cretin care nu mai poate comenta pe blog. Ca să-mi poţi spune că nu te mai interesează blogul meu – şi să mă intereseze plecarea ta -, trebuie să argumentezi, aşa cum a făcut Otto: nu i-a convenit că scriam despre politică, eu i-am explicat că poate să nu mai treacă pe aici şi dus a fost. Otto avea 83 de comentarii pe acest blog; dacă acela ar fi fost primul lui comentariu, îl marcam ca spam.
Ca să răspundem la întrebarea din titlu: unde se duc cititorii de bloguri atunci când „se duc”? În cazul blogului meu, Alex şi alte câteva sute de cretini s-au dus în lista pusă la dispoziţie de foarte utilul plugin Bannage. Cine a ajuns acolo nu va comenta niciodată aici, la suprafaţă, pentru că nu merită.
Nu are rost să te consumi aşa, pe gratis. Hateri au fost, sunt şi vor fi. Au şi ei farmecul lor, te fac să te simţi mai important, mai citit.
Şi chiar e foarte util să ai blog! Dacă nu ştiu ceva, scriu pe blog, şi în majoritatea cazurilor aflu ce mă interesează. Am cunoscut multe persoana prin blog… deci blog FTW!
eu fac parte din categoria celor care intră pe blog doar ca să citească dar nu sunt intimidată şi nici nu duc lipsă de păreri… eu te „vizitez” (foarte des) ca să văd „ce mai face, ce mai zice Deni” – deci e un fel de verificare. cum se zvoneşte ceva despre orice şi oricine sau se întâmplă ceva intru să mă luminezi tu, pentru că ştiu că eşti în pas cu tot ce mişcă. de foarte multe ori intru pe „oraşul deva” să văd ce mai mişcă prin oraş sau să văd programul vreunui supermarket :D. aşa că eu din umbră sunt cu ochii pe tine. te ţuc!!!
Da, mă Fifi, da’ tu ai mai comentat, ba chiar mi-ai furnizat de câteva ori „marfă” pentru blog; dacă veneai tu şi-mi spuneai că nu mă mai citeşti pentru că am pus articolul anterior, „Invitaţie la visare”, mă gândeam de două ori unde am greşit, în schimb, când vine câte un gigel de-ăsta care n-a mai intrat niciodată aici şi îmi spune că nu mă mai citeşte… îmi pare rău că nu s-a inventat monitorul prin care să poţi da pumni. Sebi ar fi primul care l-ar cumpăra, eu a doua. :D
Offtopic, săptămâna trecută am tot aşteptat să ieşi din Artima, cred că ai cumpărat tot magazinul!
Fifi sa-ti pup nasucul ala din poza :)
Denisa, ai omis o categorie, mai sunt oamenii care nu au timp sa comenteze… care sunt abonati la 20 de bloguri pe care eventual le citesc din mail / reader asa cum citesc presa… pentru ca da, pana la un punct, un blog se aseamana foarte mult cu un ziar.
Bogdan, pe ăia-i înţeleg, că şi mie mi se întâmplă să nu am timp de comentat pe alte bloguri.
Ca ai adus vorba de asta, tot am vrut sa te intreb, da’ am uitat, ca-s senila cateodata. :P
Cand ne-am intalnit mi-ai zis ca ai citit nu mai stiu ce la mine. Si sincer m-am bucurat, ca tu de putine ori zici cate ceva pe la mine, si ma intrebam de ce? :P
Mi-ar placea sa intervii mai des, sper ca nu e vorba despre vreo „hora” in care nu vrei sa intri. :D
Uneori aşa mă simt. Te citesc tot timpul [în reader], dar mi s-a întâmplat de vreo două ori să intru ca să comentez şi să constat că aş fi fost următorul comentator după… o persoană pe care nu o agreez.
Nu e
nimicceva personal.De acord cu Tomata! :P
Cu toate ca suntem convinsi ca ne citesti zilnic, vreau si eu sa mai multa activitate din partea ta. :P Si iti zic asta in perspectiva ca sunt comentatorul tau numarul 1. Stii ca folosesc 2 id-uri la comentarii. 2/2 e setat sa apara cand comentez de acasa si Dani… cand sunt la serviciu.
În primul rând de asslantern-i nici nu merită să pierd vremea vorbind.
Ce trebuie să înţeleagă fiecare blogger e că citorii care nu cunosc persoana după blog, nu cunosc toate aspectele; aşa că la nivelul la care scrii tu ai devenit ziar. Şi aşa cum eu (ca cititor) nu cumpăr „Cancan” pentru că nu mă interesează, aşa şi Otto nu te mai citeşte pentru că ai inceput să vorbeşti de politică şi aia nu-l interesa. E simplu: trebuie să fii conştientă cărei sfere te adresezi…
Cititorii care vin interesaţi de un anumit subiect, ăia tot timpul o să vină şi-o să plece. O să mai ai destui Otto cărora nu le vor place anumite subiecte; nu ai ce să faci…
Dar, este o altă categorie de cititori (între care mă aflu), una specială în faţa căreia [cred eu] că trebuie să ai grijă: cei care o citesc pe Denisa persoana. Pentru ei nu contează că scrii despre culoarea părului, cu cine-ai votat sau filosofia germană… Din punctul meu de vedere printr-un singur mod îi poţi pierde: ca blogul ăsta să devină un mare post plătit şi reclamele să suprime originalitatea de care ai dat dovadă de atâtea ori…
Şi serios, faţă de ce s-a spus deasupra mea, eu chiar nu vreau activitate din partea ta numai pt că io-ţi las comentarii mai lungi decât unele articole… Io comentez pentru că vreau; şi sincer mă enervează la culme comentariile pseudo-schimb de link; sunt de-a dreptul patetice, ceva de genu „hai să scriu şi eu 2 cuvinte să ajungă lumea la mine pe blog”… şi când ajungi sunt nişte idioţi care nu ştiu să lege 2 cuvinte şi s-au gândit să-şi facă blog că au auzit că se face bani din asta…
Nu-ţi imaginezi cât de mult urăsc prefăcătoria…
P.S. Oare de ce mi-am „pierdut” 15 minute din viaţă scriindu-ţi ţie un comentariu, când puteam să umblu pe 15 bloguri şi să las comentarii? Pentru că eu mai cred în comentariu ca şi „comentare (în spirit critic) a unei probleme” (conform DEX) şi nu în comentarii pentru a face reclamă…
Pacat ca exista si astfel de oameni dar dupa cum bine stii „nu exista padure fara uscaturi”…
Problema acestor oameni care lasa random comments este ca nici macar nu ajung sa castige ceva de pe urma acestora, sa zicem ca face lumea un click sa vada despre cine e vorba, citesc un post, doua si daca calitatea lasa de dorit nu mai revin a doua oara…
Hei! Esti un pic nedreapta. Sunt si oameni care citesc bloguri ca sa afle pareri. Ca sa isi formeze ei insisi o parere despre un subiect, citesc mai multe opinii ale altora. Asta nu te impinge sub nici o forma la comentarii.
Ar mai fi categoria celor care citesc mai tarziu ce ai scris. Dupa trei-patru zile (chiar mai mult – uneori) si ceva comentarii deja postate nu prea iti mai vine sa comentezi decat daca „te arde la lingurica”. In plus, experienta imi spune ca, in aceste situatii, bloggerul nu iti acorda prea multa atentie.
Nu cred ca cineva sa se supere cu adevarat ca un gagiu’ ca cel pe care-l dai exemplu pleaca de pe blogul cu pricina. Sigur, e suparatoare infatuarea cu care tipu’ isi anunta decizia, dar – sa nu ne ascundem – nu el reprezinta publicul tinta al unui blog. Se tradeaza singur prin declamarea „divortului” si prin atitudinea de genul „ai sa vezi tu!”. Atitudine puerila care dezvaluie goliciunea de dincolo de cuvinte. Nici el nu cred ca se asteapta la o alta reactie din partea ta decat cea pe care a starnit-o.
Off topic: trebuie sa-mi fac si io un gravatar ca al Tomatei. (sorry, dar nu m-am putut abtine!)
Trebuie sa-ti dau dreptate pe de o parte (in privinta idiotilor care vorbesc ca sa se afle in treaba – citesc „Idiotul” si acum nu ma mai pot abtine sa nu folosesc acest cuvant :D) dar pe de alta parte (in legatura cu cei care nu cometeaza din variate motive) te inseli…Uite eu, de exmplu chiar nu am timp, desi imi place mult ce scrii sau uneori e vorba doar de o foarte mare lene. Pentru ca te citesc mereu de la munca si o iau ca o relaxare, ca o pauza bine meritata, iar munca mea inseamna sa scriu, sa creez, chestii din astea, asa ca de obicei pe bloguri nu prea comentez ca sunt satula de scris…Bine, mai fac si compromisuri cateodata, cum am facut acum (da doar pentru ca e mai racoare afara…:DDD) sau cum fac cand citesc o chestie cu care nu sunt deloc de acord si vin astfel cu contraargumente solide, cred eu…da asta se intampla destul de rar (tot lenea e de vina)…
Asa ca vezi ce m-ai facut sa fac?!? Mi-am incalcat un principiu..:)
Anuk, merci că ai comentat. Pentru mine, asta e o confirmare a faptului că nu vorbesc chiar singură pe aici şi mi-ar plăcea să o primesc mai des.
Acesti oameni nu merita nici un fel de atentie.Ignora-i, si asta va fi pentru ei mai mult decat o palma data in public. Si stii cum se spune: „Prostului daca-i arati luna, el se uita la deget”.
Multumesc pentru ca-mi faci zilele frumoase! (si nu esti grasa, doar ai sufletul mare!). Te pup.
am ieşit din Artima ca glonţul (dădusem o fugă printre rafturi să mi se agaţe de palmă o pungă de chipsuri cu caşca) :D …cu capul sucit spre locul unde eraţi voi ancoraţi pe terasă doar doar îţi întâlnesc privirea să-mi vezi mâinile fluturânde(în semn de salut „ofcors”)… mă aştepta tibi în faţă şi eram grăbiţi să nu se încălzească berea la Academie :D .
@bogdanic: Ar mai fi categoria celor care citesc mai tarziu ce ai scris. Dupa trei-patru zile (chiar mai mult – uneori) si ceva comentarii deja postate nu prea iti mai vine sa comentezi decat daca “te arde la lingurica”.
sunt de acord:) Eu cand citesc ma trezesc prea tarziu ca sa mai zic ceva..
Eu fac parte din categoria care urmaresc dar nu comenteaza decat f rar, dar nu pentru ca sunt intimidata ci pentru ca am impresia ca uneori nu trebuie sa ma bag in anumite discutii. si am si o anumita fobie… prefer sa tac decat sa vb si sa nu fiu bagata in seama. De citit te citesc in fiecare zi… imi face placere…. si poate ca am sa fiu ceva mai activa in viitor in ceea ce priveste comentariile.
Alinush, te aştept să comentezi mai des.
Ca si Alinush si „eu fac parte din categoria care urmaresc dar nu comenteaza decat foarte rar”….ca sa fiu sincera pana ieri nu te citeam :”), in schimb il citeam pe domnul VisUrat si am zis hai sa vad ce scrie si Denisuca, si de aseara am inceput sa citesc si am tot dat „insemnari mai vechi” pana sper eu ca am ajuns la primul articol, ca nu mai aveam sagetuta din aia. Si mi-a placut :D si am sa te citesc zilnic :D
Coral, bine ai venit! Dacă ai reuşit să citeşti toate articolele, eşti foarte tare! :)
eu am ajuns din blog in blog la tine, de la monden-zoso-arhi(aici se diversifica treaba)-visurat-tu, e adevarat ca imi place decat sa citesc nu si sa comentez dar o sa incepi sa te mai trezesti cu cate un coment de la mine.Nu stiu de ce dar am impresia ca blogeri au ajuns un fel de persoane publice deoarece se trezesc batuti pe umar de catre cititori
eu urmaresc bloguri si las cu placere comentarii, daca pot sa aduc un aport discutiei.
cat despre cei care lasa comentarii jignitoare, eu zic sa le stergi si sa nici nu le dai vreun raspuns pentru ca nu merita. pe aceiasi nota, cred ca a fost gresit sa te „certi” si cu mircea badea. nu are rost un ping pong virtual de insulte. internetul e asa de mare incat daca nu`ti place un blog, mai bine faci uz de alea 2 min cat iti ia sa compui un comentariu tampit, cautand un blog care`ti place.
Denisa de ce-i bagi in seama pe toti? cum ziceai tu „mark as spam” pa si pusi.. simplu :P
Eu am intrat prima dată la tine pe blog pentru că aşa a zis soră-mea: că e una, Denisa, care e foarte inteligentă şi care scrie lucruri interesante.
Cam evit să comentez pentru că mi s-a mai întâmplat să apară câte unul care să se ia de ce am scris eu. Aşa că prefer să scriu doar atunci când mă mănâncă rău de tot degetele.
Si totusi,ce nu i-a convenit la individul ala numit Alex,ca eu n-am reusit sa inteleg?…
Mie nu-mi place sa comentez!In fiecare zi, imi citesc blogurile preferate si ma simt multumita.ce tip de cititoare sunt atunci?
Coral…si eu tot prin intermediul lui Vis Urat am „cunoscut-o” pe Denisuca.Pe el il citesc de mult timp…cu toate ca nu am comentat niciodata,iar pe Denisa o citesc de vreo jumatate de an.Aici am comentat pentru ca m-am gandit ca fiind fata…socializarea va fi mai usoara.Pt. ca pana la urma asta facem,nu?
Eu recunosc, sunt inca la inceput cu blogul … am 100 – 150 views pe zi, dar comentarii primesc cand au ei chef. Eu nu pun accent pe comentarii. Daca doresc sa comenteze, sunt invitati (in limitele regulilor). Daca nu, le urez vizionare placuta. Si tind sa precizez ca poate fi considerat un lucru interesant si faptul ca nu ai comentatori … deoarece eu in stats-urile blogului meu imi arata search-uri la niste posturi de au fost scrise cu saptamani/luni in urma. Prin urmare … am oameni de revin. Insa la faza comentariilor, eu am urmatoarea opinie:
Poate nu detin cuvintele potrivite pentru criticile/parerile mele … ?!
Multumesc mult de primire Denisa..eu sper ca le-am citit pe toate ultimul pe care l-am citit e cel de pe 16 oct si nu mai aveam sagetuca din aia cu insemnari mai vechi :D.
M-a stranit curiozitatea ce sa fac :D
Primele două articole sunt din septembrie 2006. :D Vezi în dreapta, la „din urmă”, că sunt arhivate toate pe luni.
Aha aia nu am mai vazut da nu-i bai ca le citesc si pe alea :D
Multumesc :D
Ia nu-i ma baga in seama pe stupizii mononeuroni aterizati pe blog. Tu ai destui cititori avizati, care te citesc si te iubesc. Si te comenteaza :) Am zis!
Ar mai fi o problema… daca deja s-au adunat multe comentarii… pentru ca sa comentezi fara sa citesti ce s-a scris deja e aiurea pentru ca risti sa repeti ceva ce s-a zis doar cu cateva minute inainte si sa dai in „jenibil”… iar sa citesti cate 50 de comenturi (unele destul de consistente) poate sa iti manance foarte mult timp, pe care in general nu il ai.
hello !!!
Hello, Je! :P
Bogdane timpul ni-l facem noi.. nu exista n-am timp.. exista doar nu vrem sa avem timp :P
Eu ti-am zis, citesc mai rar, dar atunci stau de obicei doar pe un blog si citesc tot ce e nou iar unde consider ca pot spune ceva, trag tastatura mai aproape de mine :) Inca sunt abonata, dar tot mai usor imi este sa te citesc cand am timp si ajung pe acasa. Sper ca si tie sa iti placa cat de cat postarile mele. Si desi ma repet, astept poze cu peisaje din Bulgaria! :D