Recent, am avut privilegiul de a vizita trei locuri în care s-a investit și se investește în oameni. În județele Alba și Mureș, am mers, pe rând:
• la un centru din Sângeorgiu de Mureș, jud. Mureș, unde tinerele mame și copiii lor sunt încurajate să socializeze, sunt învățate lucruri elementare despre creșterea copiilor și li se oferă sprijin pentru orice probleme ar avea;
• la un hospice care se îngrijește de pacienții cu boli terminale din comuna Ciugud, jud. Alba;
• la un afterschool din comuna Săsciori, tot în județul Alba.
O să vă povestesc despre fiecare pe rând, pentru că în fiecare loc am văzut ceva care merită spus mai departe.
„Început sigur pentru un viitor sigur – Servicii de asistență socială integrate pentru familii dezavantajate cu copii mici”, derulat de Asociația „Caritas-Asistență Socială” Filiala Organizației Caritas Alba Iulia
Câteva zeci de tinere mame beneficiază, aici, de consiliere și asistență socială pentru a le asigura o bună creștere copilașilor lor. Sunt mame tinere, inclusiv minore, care nu sunt arătate cu degetul, ci încurajate să le ofere puilor lor cea mai bună îngrijire. La centrul de zi, când am fost noi, erau vreo 8-10 gălușcuțe împreună cu mamele lor, stăteau pe jos, pe un covor moale, înconjurați de jucării colorate, și cântau.
Proiectul acesta se desfășoară, de fapt, în localități din două județe: Corund, Dealu, Joseni, Remetea și Zetea (jud. Harghita), respectiv Sângeorgiu de Mureș (jud. Mureș). Noi am fost în Mureș și după ce am asistat puțin la joaca micuților, ca să nu-i deranjăm prea mult, ne-am dus într-o altă încăpere, unde a venit și primarul comunei, un om atât de cald și de deschis, încât eu l-aș fi votat doar pentru ce ne-a spus nouă în acea zi.
Sófalvi Sándor Szabolcs este un excelent comunicator, dar și un om foarte sufletist și implicat în viața comunității. Dacă aș fi știut ce discurs frumos are, l-aș fi înregistrat și vi l-aș fi redat. Ne-a vorbit despre importanța proiectelor de genul acesta pentru viața comunității, pentru a crea punți de legătură între administrația locală și oameni, pentru a-i ajuta pe oameni să fie o comunitate, nu doar o comună, în ciuda faptului că Sângeorgiu de Mureș este cea mai mare comună din județul Mureș.
Proiectul este finanțat prin Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021, în cadrul programului „Dezvoltare locală, reducerea sărăciei și creșterea incluziunii romilor”, iar la încheierea perioadei, teoretic, finanțarea se oprește. Lucrul bun pe care îl aduc cu ele aceste granturi este că le arată oamenilor că treburile pot să fie și altfel decât le știau ei. De exemplu, primarul despre care vă vorbeam eu a spus că deși proiectul se va încheia, administrația va continua să investească în aceste servicii sociale, cu prioritate față de alte lucrări edilitare. Asfaltul îl faci și se strică în câțiva ani, dar investiția în oameni, mai ales dacă începi timpuriu, ține o viață întreagă. De altfel, acesta nu este singurul proiect cu finanțare externă din Sângeorgiu de Mureș, primarul vorbea despre 40 și ceva de proiecte câștigate. Și e primar de trei ani… Mai zicea că nu îl interesează dacă nu va culege laurii acestor acțiuni, pentru că nu poți să vezi imediat rezultatele, ci în timp, că nu contează dacă primarul care va veni după el va beneficia de „felicitările” care se cuvin, pentru el e important să știe că a făcut ceva durabil pentru oamenii din comună. Păi cum să nu realegi un astfel de primar?
EXTRA:
Utilizând un model de intervenție integrat, proiectul oferă acces la servicii de bază pentru familii cu copii mici și pentru viitori părinți din 6 comunități rurale: Sângeorgiu de Mureș (jud. Mureș), Corund, Dealu, Joseni, Remetea și Zetea (jud. Harghita).
În cadrul celor 6 centre de zi înființate și dotate prin proiect – câte unul în fiecare dintre cele 6 localități de intervenție – inițiatorii furnizează servicii socio-educaționale și asistență socio-medicală specializată unui număr de 60 de gravide, 240 de copii de 0-6 ani și 120 de părinți.
În fiecare centru lucrează 4 profesioniști: un psiholog, un pedagog, un asistent social și un asistent comunitar. Centrele asigură îngrijirea gravidelor, pregătirea pentru naștere și servicii vizând dezvoltarea timpurie a copiilor, oferite atât în grup, cât și individual.
Centrul de la Sângeorgiu de Mureș, numit „Casa Început Sigur”, a fost inaugurat în luna august 2022 și este dotat cu jucării diverse, masă de înfășat și pentru îngrijirea bebelușilor, spalier pentru exerciții fizice, toate acestea puse la dispoziția familiilor dezavantajate cu copii între 0 și 6 ani și femeilor gravide, pentru ca acești copii să pornească cu aceleași șanse în viață, ca și semenii lor.
În centrele implicate în proiect consultațiile oferite, la cerere, femeilor gravide se desfășoară atât individual, cât și în grupuri. La consultațiile de grup sunt invitați consultanți în lactație, medici și moașe. Sunt abordate subiecte precum: dermatita scutecului, semnele de naștere, ce se întâmplă în sala de nașteri, specificul trimestrelor I-II de sarcină, ce să faci în caz de răceală în timpul sarcinii.
Contactul cu familiile este unul continuu, pe parcursul vizitelor, al consilierii sociale sau al informării. Din punct de vedere al frecvenței, asistenții sociali intră în contact cu 4 beneficiari în medie pe zi. Se constată dezvoltarea unei relații de încredere cu persoanele care frecventează centrele.
Furnizarea serviciilor de educare și dezvoltare timpurie în grupuri se desfăsoară pe două categorii de vârstă: pentru copii mici între 1 și 3 ani și pentru copii mai mari, între 3 și 6 ani.
Activitățile dezvoltă abilități sociale, emoționale și cognitive ale copiilor, cu implicarea părinților. Subiectele abordate cel mai des sunt: dezvoltarea abilităților motorii grosiere folosind o cursă cu obstacole, abilități motorii fine, coordonarea vorbirii și a mișcării prin rimă. Impactul pozitiv asupra dezvoltării copiilor este adesea semnalat de grădinițele frecventate de copii.
Vizitarea la domiciliu a familiilor, în special a lăuzelor, are loc săptămânal după naștere, sau la nevoie, și are ca scop urmărirea și sprijinirea stării de sănătate a lăuzei și sugarului, a stării emoționale a mamei, a dezvoltării psihomotorii a sugarului și igiena lăuzei și sugarului. Informarea mamei privind alăptarea și sprijinirea acesteia în asigurarea cadrului necesar unei alăptări corespunzătoare din punct de vedere al poziției, igienei și nevoilor sugarului este o preocupare constantă. Mamicile pot contacta asistenții socio-medicali la orice ora din zi, cu intrebari și probleme urgente.
Consilierea individuală are loc la cererea părintelui, pe baza unei teme formulate de el. Principalele aspecte discutate sunt legate de educarea și creșterea copiilor, acestea fiind abordate la modul integrat, fiind puse în strânsă legătură cu celelalte subiecte de interes.
Proiectul „PALCommunity – Creșterea accesului la servicii de paliație pentru beneficiari din comunități dezavantajate”. Promotor: Fundația Hospice Casa Speranței; parteneri: Consiliul Județean Brașov, Asociația Lumina-Bacău, Asociația Hospice Eliana-Alba și Hospice Emauel din Oradea
Noi am fost în vizită la Hospice Eliana, din județul Alba, mai precis în satul Hăpria care aparține de celebra comună Ciugud („Ciugud to be true!”). Oamenii aceștia încearcă să suplinească lipsa unui medic în comună, dar fac mai mult decât atât. Îngrijirile paliative se adresează persoanelor aflate la capătul vieții, care știu că au o boală terminală și au menirea să le facă trecerea mai ușoară – nu doar lor, ci și aparținătorilor, adică familiilor lor.
Pentru orice comunitate, un astfel de centru este mană cerească. Un loc care îți pune la dispoziție specialiști, psiholog, asistent social, oameni antrenați să te încurajeze, să te aline, să îți spună o vorbă bună atunci când tu nu mai vezi decât întunericul de la capătul tunelului.
Înainte de a merge în vizită acasă la unul dintre zecile de beneficiari ai serviciilor puse la dispoziție de Hospice Eliana (vizite la domiciliu și un fel de dispensar medical), am ascultat-o pe doamna doctor Ariana Roșiu, medic, președinte și fondator al Casei Hospice Eliana din Hăpria, jud. Alba. Am ascultat-o și ni s-a făcut pielea de găină, căci rar îți mai este dat să auzi medici vorbind cu atâta pasiune despre oameni, despre pacienți, despre dorințele lor, despre familiile pe care le lasă în urmă. Cred că asistența socială și medicina sunt domeniile în care mi-ar fi cel mai greu să profesez, pentru că mi-ar fi imposibil să nu mă atașez de fiecare beneficiar sau pacient în parte și să dezbrac haina profesionistului, la sfârșitul zilei, fără să mă afecteze durerile lor. De aceea, am tot respectul pentru oamenii care fac asta și care o fac așa cum am văzut la Hăpria, cu mult suflet.
Povești cu muci – doamna doctor ne povestea cu sufletul despre importanța de a asculta pacientul, de a-i oferi sprijinul de care are nevoie, de a-i împlini o dorință cât de mică, despre cum sistemul medical s-a îndepărtat de pacient, de Om, despre pacienți care au fost la două-trei consultații în marile centre universitare, dar s-au întors apoi la Casa Eliana, ca să le explice cineva pe înțelesul lor de ce boală suferă, mai precis. Medici cu renume îi „tratează” (sic!) cu răceală, nu le explică ce înseamnă boala lor, ce au de făcut, iar ei pleacă cu un diagnostic definitiv și mai împovărați decât erau când au ajuns la medic. Iar eu filmam și simțeam un mare nod în gât. Dacă ar fi mai mulți medici așa cum este doama Ariana… dacă ar exista mai multe astfel de locuri unde bolnavul să își vindece și sufletul, nu doar trupul!
Din păcate, inclusiv Hospice Eliana, finanțat până acum prin granturi norvegiene, se vede pus în situația de a-și face singur rost de finanțare pentrua continua să existe. Speranța lor este încheierea unui contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, lucru care ar trebui să se întâmple în noiembrie, adică luna viitoare. Fingers crossed! 🤞
Poate că o boală ajunge la un moment dat în faza în care nu se mai poate vindeca. Dar niciodată nu va ajunge în acel moment în care să nu mai poți face nimic. Și tot ce vei face pentru acel om și familia lui, va conta enorm.
https://www.elianahospice.org/about/
Vă rog să citiți și reportajul scris de jurnalistul de la Alba24, pe mine mă copleșesc emoțiile și când îmi amintesc ce am trăit acolo, și când citesc cât de frumos a putut să scrie omul ăla.
EXTRA:
Proiectul asigură acces la serviciile de îngrijire paliativă unui număr de 1.500 de copii și adulți cu boli cronice progresive, din comunități rurale și urbane mici, defavorizate, din județele Brașov, Alba, Giurgiu, Ilfov, Bacău și Bihor.
Până în luna august 2023, prin proiect au beneficiat de servicii de îngrijire paliativă gratuită 1.386 de pacienți, din peste 270 de localități din cele 6 județe. Au fost efectuate 24.919 vizite la domiciliul pacienților și au fost acordate 1.355 de consultații în sistem ambulatoriu (în cadrul proiectului, doi dintre parteneri au deschis ambulatorii de specialitate). Au fost oferite peste 2.000 de sesiuni consiliere telefonică în sistem 24/7, pentru asigurarea continuității îngrijirii beneficiarilor din comunitățile vizate.
Proiectul a inclus și organizarea a 5 tabere pentru copii, pacienți sau membri ai familiilor unor pacienți: frați ai copiilor pacienți, copii ai pacienților adulți și copii ai pacienților decedați. Beneficiarii serviciilor oferite prin proiect sunt de toate vârstele – adulți și copii cu boli cronice progresive, cu suferință generată de simptome necontrolate, probleme psiho-emoționale, sociale, spirituale, precum și familiile acestora, care beneficiază suport și susținere pe toată perioada îngrijirii, inclusiv în perioada de doliu.
Pacienții cu nevoi de bază și grad de complexitate redus sunt persoane care suferă de o boală cronică progresivă moderată, care nu au co-morbidități și care au îngrijitori în cadrul familiei, cu nevoi de îngrijiri paliative manifestate ca suferință fizică și psiho-emoțională ușoară. Pentru această categorie de pacienți intervențiile incluse în proiect sunt acordate de profesioniștii din comunitățile vizate, cu sprijinul echipelor de îngrijire paliativă specializată (parteneri în proiect), în cazul în care există asemenea resurse în comunități.
Pacienții cu nevoi complexe sunt persoane care suferă de boli cronice progresive și care au una sau mai multe dintre următoarele caracteristici: suferință moderată/severă în domeniul fizic, social, spiritual, psiho-emoțional; nu au familie sau există situații conflictuale majore în familie; au multiple co-morbidități; au depășit capacitatea de îngrijire prin medicina primară/spital, după o evaluare inițială efectuată de medicul de familie/medicul specialist. Pentru această categorie de pacienți, organizațiile HOSPICE Casa Speranței, Hospice Eliana, Asociația Lumina și Hospice Emanuel acordă servicii specializate de îngrijiri paliative la domiciliu, în ambulator și în centre de zi.
Proiectul contribuie la dezvoltarea unui model integrat și coordonat de servicii de paliație, în concordanță cu prevederile legale actuale, respectiv asigură testarea modelului integrat și coordonat de servicii de paliație pe un grup de 1.500 de beneficiari adulți și copii cu boli cronice progresive și 1.500 de familii vulnerabile din comunități rurale și urbane mici defavorizate. De asemenea, proiectul asigură instruirea a 170 profesioniști implicați în îngrijirea beneficiarilor și informarea în domeniul paliației a 170 actori care interacționează cu beneficiarii, respectiv promovează modelului integrat și coordonat de servicii de paliație pentru beneficiari adulți și copii cu boli cronice progresive către cel puțin 100 instituții publice locale, județene și naționale.
Proiectul „Un mesaj pentru viitor”. Promotor: Comuna Săsciori, județul Alba; parteneri: Asociația Non Profit Răchita, Asociația Împreună pentru Răchita și Asociația pentru Promovarea Potențialului Rural Procivitas Alba
Am încheiat vizitele „de lucru” într-o notă pozitivă, într-un sat din vârf de „munte” (bine, nu chiar, dar era la o altitudine destul de mare), unde vechea clădire a primăriei a fost renovată complet și transformată în grădiniță și centru aferschool pentru copiii din două sate învecinate.
Într-o încăpere, fetele pictau într-un mod ingenios, pe folie de plastic care era așezată deasupra unor desene dintr-o carte de colorat. Erau mândre să fie acolo și bucuroase de oaspeți, deși toți copiii ne-au întâmpinat cu timiditatea specifică celor din comunități rurale. Parcă le era frică să nu facă sau să nu spună ceva greșit în fața „domnilor de la oraș”. Nu că noi le-am fi dat motive să se teamă, pur și simplu așa sunt copiii de la țară, cu mai mult bun simț… În încăperea alăturată, băieții se jucau cu un roboțel pe care l-au construit chiar ei, un „6 în 1” care nu doar că arăta foarte tare, dar se mai și mișca, pentru că opera pe baterii. Cea de-a treia încăpere, mai „serioasă”, avea măsuțe și o tablă interactivă unde copiii răspundeau la întrebări despre sinonime, antonime și omonime – o lecție de limba română așa cum ar trebui să fie toate, dacă mă întrebați pe mine. Să mai lăsăm din „scorțoșenie”, copiii au nevoie să învețe prin joacă, nu să meargă la școală ca la serviciu!
În cele două sate, oamenii se ocupă cu creșterea animalelor și cu pavaje – da, fabrica Elis Pavaje este aproape, în zonă, și părinții copiilor, ocupați cu munca de dimineața până seara, sunt foarte mulțumiți de ajutorul nesperat pe care îl primesc în educarea copiilor de la acest centru afterschool. Ei nu au nici timpul, nici cunoștințele necesare pentru a-i ajuta la lecții și cu atât mai puțin pentru a le oferi activități extrașcolare, așa că de asta se ocupă angajații centrului. E mare lucru, în mediul rural, să ai parte de un loc modern în care să îți faci temele și să socializezi cu alți copii de vârsta ta în timp ce construiți un roboțel sau pictați niște flori colorate cu vopseluri acrilice.
EXTRA:
La Săsciori, autoritățile locale derulează un proiect care își propune să contribuie la creșterea gradului de incluziune socială a copiilor și adulților romi din satele Loman și Răchita. În Centrul Educațional pentru Copii din Loman, clădire reabilitată prin proiect, 40 de copii beneficiază de servicii educaționale de tip after-school. Activitățile educaționale derulate în centrul de zi sprijină performanța școlară a copiilor și contribuie la reducerea abandonului școlar în comunitate.
În plus, copiii în risc de abandon școlar din comună au fost implicați pe parcursul proiectului în
multiple alte activități specifice, precum:
- o drumeție la Cetatea Dacică din Săsciori, la care au participat 19 copii
- o serie de activități dedicate Zilei Internaționale a Copilului, la care au participat 77 de copii
- o excursie la Grădina Zoologică și la parcul de distracții din Târgu Mureș, la care au participat
33 de copii- o excursie la Dino Park Hațeg și la Parcul Dendrologic Simeria, la care au participat 37 de copii
- o excursie la Casa întoarsă din Avrig (Povestea Calendarului Porumbacu), la care au participat
36 de copii- o serie de activități sportive pe terenul de fotbal din Săsciori, la care au participat 21 de copii
- o excursie la Cetatea Alba Iulia, la care au participat 19 copii
- un spectacol folcloric organizat la Loman, la care au participat 29 de copii
Prin proiect a fost asigurată și formarea profesională a unor membri ai comunității de romi din Săsciori, în calificările “pavator” și “agent curățenie clădiri și mijloace de transport”, fiind calificat un număr total de 88 de persoane. În prezent se află în desfășurare alte două programe de formare profesională, în meseriile de “femeie de serviciu” și “îngrijitor spații verzi”.
În paralel, 60 de persoane din comunitatea de romi au primit sprijin pentru dobândirea documentelor de identitate sau a unor adeverințe de studii, 23 de persoane au fost ajutate să obțină un loc de muncă potrivit cu pregătirea lor profesională și cu experiența de muncă, iar 54 de persoane au beneficiat de servicii de sănătate, având acces gratuit pentru realizarea anumitor investigații medicale, în funcție de solicitarea beneficiarilor. De asemenea, 3 persoane au fost ajutate, în cadrul componentei de locuire, cu materiale de construcții și sprijin pentru amenajarea/repararea locuințelor.
Despre FRDS și Programul Dezvoltare locală
Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) este un organism de interes public înființat de Guvernul României prin Legea nr. 129/1998. În cei 25 de ani de la înființare, FRDS a administrat mai multe scheme de grant și programe cu finanțare internațională nerambursabilă adresate grupurilor dezavantajate și comunităților sărace și izolate și a participat la implementarea efectivă a unor proiecte de interes național, sectorial și local.
Domeniile principale pe care le vizează activitatea sa sunt incluziunea socială (cu accent pe comunitățile de romi), dezvoltarea socio-economică a comunităților dezavantajate, promovarea egalității de șanse, combaterea sărăciei, dezvoltarea comunitară și facilitarea accesului la educație de calitate. Funcționând sub deviza „O organizație pentru oameni și problemele lor”, FRDS are drept misiune sprijinirea dezvoltării durabile a comunităților dezavantajate și a grupurilor sociale vulnerabile din România, prin promovarea și suportul acordat inițiativelor locale orientate către binele comun, identificate, înaintate și realizate în mod participativ, prin implicarea comunității locale.
Portofoliul FRDS include, pe lângă cele 6 scheme de grant și programe de dezvoltare comunitară gestionate, participarea în calitate de partener la proiecte finanțate din fonduri europene și din fonduri private. În perioada 2013 – 2017, FRDS a fost Operator de Program pentru Programul RO10 „Copii și tineri aflați în situații de risc și inițiative locale și regionale pentru reducerea inegalităților naționale și pentru promovarea incluziunii sociale” (CORAI), finanțat din Granturile SEE 2009-2014, având ca Partener de Program Consiliul Europei.
Începând cu anul 2018 FRDS este Operator de Program pentru Programul „Dezvoltare locală, reducerea sărăciei și creșterea incluziunii romilor” (Dezvoltare locală), finanțat din Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021.
Bugetul total al Programului Dezvoltare locală este de 91.941.176 de euro, din care 78.900.000 de euro provin din granturile acordate de Islanda, Liechtenstein și Norvegia (27.500.000 de euro din Granturile SEE și 51.400.000 de euro din Granturile Norvegiene 2014-2021), diferența de 13.041.176 de euro reprezentând cofinanțare publică națională.
Programul acoperă 5 din cele 23 arii de program vizate de Granturile SEE si Norvegiene 2014-2021, respectiv: dezvoltarea locală și reducerea sărăciei, incluziunea și abilitarea romilor, drepturile omului – implementare națională, copii și tineri la risc, respectiv bună guvernare, instituții responsabile, transparență.
Obiectivul general al Programului Dezvoltare locală este de a contribui în mod activ la consolidarea coeziunii sociale și economice la nivel național și local în România. Prin facilitarea cooperării și parteneriatelor între entități din România și statele donatoare, Programul contribuie, de asemenea, la consolidarea relațiilor bilaterale dintre Islanda, Liechtenstein, Norvegia și România.
1 thought on “Vești bune din domeniul social: se întâmplă lucruri frumoase chiar lângă noi”