Zilele călduțe din ultima perioadă mă fac să mă gândesc la primăvară, deși mai sunt șanse să ne întoarcem la temperaturi cu minus în față. Eu rămân optimistă și sper că de acum o să văd doar temperaturi „neobișnuit de mari pentru această perioadă”. De altfel, ne-am cam obișnuit cu asta, nu?
Am tot văzut pe la oamenii cu creierii liniștiți în capul personal ideea că nu e nevoie să începem nimic de la 1 ianuarie, pentru că e prea mult întuneric afară și că avem nevoie să ne odihnim, să o lăsăm mai moale, pentru că nu e natural să-i spunem organismului nostru că trebuie să facem cine știe ce doar pentru că a început un an calendaristic.
De altfel, sărbătorirea Anului Nou la 1 ianuarie este o dată impusă, diferită de adevărata sărbătoare populară.
Astăzi, în noul an păşim la data de 1 ianuarie. Ca atare sărbătorim Anul Nou. Nu are însă nicio legătură cu adevărata sărbătoare a Anului Nou practicată de românii tradiţionali. De fapt în noul an se intra la 1 martie, adică atunci când începea oficial primăvara. Luna martie era considerată în tradiţia românească, luna mărţişorului, un simbol păgân al morţii şi renaşterii, care marca echinocţiul de primăvară. Pentru ţăranul român de altădată, Anul Nou însemna de fapt intrarea în noul an agricol. Adică natura se scutura de iarnă şi pe 9 martie putea începe aratul de primăvară. Tocmai de aceea o urătură şi o tradiţie specifică şi foarte cunoscută este pluguşorul. Este tocmai urarea adresată gospodarului care se pregăteşte în luna martie să bage pentru prima dată plugul în brazdă.
Şi nu are nicio legătură cu luna ianuarie şi anotimpul iarna. Aratul a fost adus în miezul iernii de calendar. Mai precis de impunerea unei sărbători şi a unei noi date calendaristice pentru începutul anului, sfidând tradiţia agricultorilor.
Adevărul – Când se sărbătorea de fapt Anul Nou la români. Cum s-a ajuns cu plugul în miezul iernii şi ce semnificaţie are această sărbătoare
Așadar, doar pentru că începem un nou an calendaristic, nu ar trebui să ne supunem unor rigori inventate și nenecesare, cum ar fi: mersul la sală de x ori pe săptămână, planificarea strictă a meselor dintr-o săptămână, scrisul într-un jurnal, făcutul de 10 mii de pași pe zi etc. Idei sunt cu nemiluita, doar să fim noi destul de „nebuni” încât să vrem să le ducem la capăt.
Personal, nu mi-am făcut prea multe planuri. Am vrut să postez în fiecare zi numărul de pași pe care i-am făcut, fără să am neapărat un target de 10.000 de pași ca până acum. Apoi, am vrut să adaug câte un short video pe YouTube, zilnic. M-a ținut cam o lună toată povestea, după care mi-am dat seama că disciplina asta poate nu-i pentru mine. Dacă fac ceva pentru că mi-am impus să fac acel lucru, nu mai găsesc plăcere în a-l face. Și decât să urc pep YouTube videouri făcute din obligație, mai bine o las mai moale.
Ce vreau, totuși, să fac, imediat ce dă căldura și ne mai revenim din amorțeală, este să mă găsesc cât mai des în natură, chiar dacă „natura” este parcul artificial din centrul orașului. Să umblu cât mai mult prin iarbă și pe pământ și cât mai puțin pe asfalt. Să umblu desculță. Să ascult ciripitul păsărilor, pentru că aparent este ceva care ne face bine (mie chiar îmi place să stau și să ascult „sunetele naturii”).
Listening to birdsongs alleviates feelings of anxiety and paranoia. The birdsongs you are hearing may already be helping your mood. A study found that listening to short — just six-minute — audio clips of birdsong could reduce feelings of anxiety, depression and paranoia in healthy participants.
Why birds and their songs are good for our mental health
Vreau să încep anul în primăvară și să fac cât mai multe lucruri care îmi aduc bucurie: să petrec timp în natură, să evit locurile prea aglomerate, să îmi prepar singură mâncarea, să nu mai cheltuiesc bani aiurea, să nu mai las negativitatea altora să mă afecteze.
Voi ce planuri vă faceți pentru anul nou? Hai, că dacă ne luăm după calendarul vechi, putem considera că avem o a doua șansă la „rezoluții” pe care le putem îndeplini!