Denisa te învaţă: Ce reprezintă simbolurile de pe ambalaje şi etichete?

De când mă ştiu mi-am dorit să aflu ce reprezintă toate acele simboluri pe care le regăseam pe ambalajele produselor din străinătate. La noi nu existau prea multe standarde, nu aveai de unde să ştii care sunt toate ingredientele unor alimente sau produse cosmetice şi la simbolurile de pe etichetele hainelor mă uitam ca mâţa în calendar. Ce-i drept, între clasele a şasea şi a opta am făcut „Educaţie tehnologică”, dar profesoara îşi dădea interesul cam cum mi-l dau eu pentru salvarea ţiparului european. La acele cursuri ar fi trebuit să învăţăm ce reprezintă simbolurile de pe etichetele hainelor, să învăţăm să gătim, băieţii să facă traforaj şi alte treburi „bărbăteşti”. Ar fi fost o materie frumoasă dacă profa nu era atât de sictirită.

Revenind la diversele simboluri… încă din 2005 păstrez un carton pe care sunt trecute toate indicaţiile de spălare, uscare, călcare, înălbire etc, în ideea că o să-mi folosească la un moment dat. Am dat peste el de multe ori şi de fiecare dată l-am pus „bine, la îndemână”, promiţându-mi că o să scriu la un moment dat un articol pe blog, ca să am informaţiile respective la îndemână. Astăzi am zis că a venit momentul şi am căutat după cartonul ăla nenorocit de mi-au ieşit peri albi. Bineînţeles că nu-i niciunde şi sunt convinsă că o să-l găsesc peste câteva zile, cu totul întâmplător. Pfuai!

Sigur că nu mi-a trecut prin minte că pot găsi pe net simbolurile respective, că doar suntem în 2012 şi pe net găseşti aproape orice informaţie. Le-am găsit, dar tot o să le editez puţin. Aşadar…  

Cantitatea estimată: e

e-ul de pe produsele alimentare şi industriale reprezintă un fel de garanţie că în recipientul respectiv se găseşte o anumită cantitate de produs. Concret, afişarea acestui simbol pe ambalaj înseamnă că producătorul a respectat Directiva Europeană 76/211/EEC. Dacă vă interesează să citiţi tot documentul, îl găsiţi – în engleză – aici; l-am găsit şi în română. Simbolul „e” afişat lângă greutatea nominală a produsului ambalat garantează că în recipient / pungă / pachet nu veţi găsi o cantitate mai mică, în medie, decât cantitatea nominală. Despre ce înseamnă asta puteţi afla citind directiva, pe care o găsiţi sub link-ul de mai sus.

Eu am trăit multă vreme cu impresia că litera „e” vine de la „exact” şi că prezenţa simbolului respectiv pe ambalaje însemna că produsul dinăuntru avea exact cantitatea nominală. Noroc că am văzut la „soarele” lui Dojo pe blog un articol care mi-a amintit despre „e”-ul ăsta.

Valabilitatea după desigilare

Pe ambalajele produselor cosmetice se imprimă un simbol numit semnul perioadei de valabilitate după deschiderea ambalajului – „period after opening sign”. Aşa cum îi spune şi numele, acesta indică termenul de valabilitate al produsului odată ce acesta a fost desigilat. Unele creme, măşti, loţiuni etc. pot fi folosite, să zicem, timp de 6 sau 12 luni după ce au fost desigilate. Rujurile şi alte produse de folosinţă ceva mai îndelungată sunt bune chiar şi după doi sau chiar trei ani. În cazul acestora, vei găsi pe ambalaj simbolul din imaginea alăturată împreună cu inscripţia „24M”. M vine de la months, iar 24M înseamnă 24 de luni, deci doi ani. Ca fapt divers, am constatat că produsele organice au un termen de valabilitate mai mic decât cele cu chimicale.

Punctul verde

„Der Grüne Punkt” este un simbol care a fost prima dată folosit în Germania, în anul 1991, când mai multe companii din sectorul privat s-au asociat pentru a colecta şi recicla deşeurile rezultate din ambalajele lor. În România, reprezentantul Der Grüne Punkt este Eco-rom Ambalaje, care preia de la clienţii săi obligaţia de a organiza activitatea de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje şi de a furniza anual informaţii privind îndeplinirea obiectivelor legale către autorităţile competente. În vederea îndeplinirii acestor obiective, Eco–rom Ambalaje S.A. încheie parteneriate cu autorităţile locale, cu societăţile de salubrizare şi transport şi cu firmele specializate în reciclare.

În Germania, dar şi în alte ţări europene care au preluat acest sistem privat de colectare şi reciclare, ambalajele pe care se regăseşte simbolul „Punctul verde” sunt aruncate în containere separate şi preluate nu de către societăţile de salubrizare subordonate autorităţilor locale, ci direct de către Der Grüne Punkt. La noi n-am văzut containere pe care să se regăsească acest simbol şi nici n-am auzit de implementarea sistemului de colectare „Punctul verde” în toată ţara.

Haine: spălate, uscate, călcate, înălbite, dar nu oricum!

Pentru multe persoane simbolurile de pe etichetele din interiorul hainelor reprezintă un mare mister. Pe bărbaţi chiar nu-i interesează cum anume trebuie spălată o haină şi de ce maşina de spălat haine are atât de multe butoane şi programe. Nu ar fi mai bine să existe un singur program, care să-ţi spele, pur şi simplu, hainele? Ar fi bine pentru cei comozi, dar nu şi pentru haine. Hainele sunt făcute din diferite materiale, care necesită „tratamente” specializate. Nu poţi să speli o bluză din lână la aceeaşi temperatură la care speli un tricou din bumbac.

Şi pentru că hainele sunt făcute din amestecuri de materiale, există etichetele care de obicei sunt cusute de către producător în interior, pe partea stângă a jachetelor, bluzelor, tricourilor, fustelor, pantalonilor şi blugilor, în partea din spate a chiloţilor, sutienelor şi aşa mai departe. Găsiţi etichetele astea chiar şi pe prosoapele din baie şi aş putea să bag mâna în foc că în acest moment aveţi măcar o etichetă de-asta pe voi. Pe aceste etichete se află informaţii importante referitoare la modul în care trebuie tratate hainele pentru a nu fi distruse sau pentru a le putea purta de cât mai multe ori.

În ce priveşte spălarea, simbolurile care ne ajută sunt cele reprezentând un „lighean” pătrăţos plin cu apă, în interiorul căruia găsim nişte cifre. Cifrele respective indică temperatura maximă la care poate fi spălată haina. Un astfel de lighean tăiat de un X înseamnă că obiectul respectiv nu trebuie spălat. Un lighean în care intră o mână indică faptul că haina trebuie spălată doar manual.

  

Uscătoarele de rufe nu sunt foarte populare la noi, dar totuşi, dacă daţi peste simbolul corespunzător uscării la maşină a hainelor, ar fi bine să ştiţi ce reprezintă. Un cerc simplu într-un pătrat înseamnă că haina poate fi uscată la maşină, un cerc plin în pătrat indică uscarea la maşină, dar fără căldură, un punct într-un cerc încadrat de un pătrat ne spune că temperatura la care uscăm haina trebuie să fie scăzută, două puncte indică o temperatură medie, iar trei puncte, temperatură ridicată.

  

Nici călcarea rufelor nu-i lucru uşor, dar pun pariu că dacă aveţi în casă şi folosiţi un fier de călcat, ştiţi ce reprezintă simbolurile dedicate. Desenul reprezentând un fier de călcat indică necesitatea călcării obiectului de îmbrăcăminte, un fier de călcat tăiat înseamnă interdicţia de a călca haina, un fier de călcat cu unul, două sau trei puncte în mijloc înseamnă că haina poate fi călcată, dar cu grijă la temperatură: un punct înseamnă temperatură scăzută, două puncte „cer” temperatură medie, trei puncte înseamnă că haina se poate călca la o temperatură ridicată. Două linii tăiate de un X care ies din talpa fierului de călcat înseamnă că nu se poate folosi aburul pe materialul respectiv.

  

Cât priveşte curăţarea chimică a hainelor, e important de ştiut doar atât: un cerc simplu, gol, înseamnă că haina trebuie dusă la curăţătoria chimică, iar un cerc simplu, gol, tăiat cu un X înseamnă că haina nu se curăţă chimic. Dacă în interiorul cercului există vreo literă [A, F, P] sau dacă pe lângă cerc apar „sateliţi”, aceste semne indică tipul de solvenţi care pot fi folosiţi la curăţarea chimică. Sunt sigură că oamenii de la curăţătorie se vor descurca perfect cu acele simboluri, deci trebuie să reţineţi doar că un cerc înseamnă că haina se curăţă chimic, iar un cerc tăiat, că nu.

 

Albirea – sau înălbirea, deşi sună tare aiurea – hainelor cu produse pe bază de clor este permisă doar dacă pe etichetă apare un triunghi. Un triunghi haşurat cu două linii înseamnă că haina se poate albi doar cu produse care nu sunt pe bază de clor, iar un triunghi tăiat înseamnă că haina nu se poate albi. Doar dacă vreţi neapărat să transformaţi un tricou negru într-unul pătat şi găurit pe alocuri.

  

Altele

Sunt unele simboluri pe care chiar nu cred că trebuie să le explic, cum ar fi omuleţul civilizat care aruncă mizeria la coşul de gunoi. Îmi aduc aminte că eram destul de tânără când am citit prima dată pe un ambalaj adus din Anglia „Keep your country tidy” şi nu înţelegeam. Cum să îmi păstrez ţara curată, când ea nu era curată to begin with, adică din capul locului? De asemenea, containerul tăiat de pe baterii înseamnă că bateriile nu se aruncă la gunoi, ci în locurile special amenajate [noi avem unul în Kaufland, am văzut că este şi în Praktiker, voinţă să fie şi ai unde să le arunci, dacă nu vrei să poluezi].

Pe ambalajele unor produse apare un logo urât format din literele PCT. După ce am săpat pe net am aflat că acestea vin de la Process Control Tolerance. PCT reprezintă o formă de control al procesului de fabricaţie prin monitorizarea producţiei şi raportarea automată a eventualelor probleme înainte ca producţia să o ia razna. Atunci când un anume indicator depăşeşte marja de toleranţă, procesul de producţie este întrerupt, pentru că altfel produsele nu sunt conforme cu diferite standarde de calitate.

Sunt probleme inginereşti aici şi sper că aţi înţeles ce-am vrut să zic; eu asta am înţeles, am tradus şi adaptat, sper să fie clar pentru toată lumea: dacă simbolul PCT apare pe un ambalaj, înseamnă că producătorul foloseşte sistemul ăsta de control care, din câte îmi dau seama, îi face lui viaţa mai uşoară. Sau poate că cei care nu folosesc PCT dau drumul pe „bandă” unor produse „aşa şi-aşa”? Ar fi bine să ne lămurească un inginer sau cineva implicat în procesul de producţie a bunurilor. [Între timp am descoperit că PCT ăsta e un simbol cam rusesc, aşa, şi reprezintă un fel de certificat de conformitate pe care producătorii şi-l pun de bunăvoie pe ambalaj].

UPDATE aprilie 2016: Iată și câteva simboluri de pe oalele de gătit:

simboluri_oala

Despre diversele coduri de identificare a materialelor din care sunt realizate ambalajele reciclabile, găsiţi informaţii pe Wikipedia, în engleză. Sunt şi aici diverse coduri care vă pot fi de folos dacă vreţi să ştiţi în ce tip de plastic – sau alt material – sunt ambalate produsele.

P.S.: Dacă aţi găsit vreun simbol necunoscut pe un ambalaj, daţi-mi de ştire şi-l căutăm, analizăm şi comentăm împreună.

[SURSE: broken secrets | wiki: estimated sign | wiki: period after opening | Eco-Rom Ambalaje | wiki: Der Grüne Punkt | wiki: recycling codes | simbolurile de pe etichete, explicate detaliat | PCT]

12 gânduri despre „Denisa te învaţă: Ce reprezintă simbolurile de pe ambalaje şi etichete?

  1. „Nu poţi să speli o bluză din lână la aceeaşi temperatură la care speli un tricou din bumbac.”

    vreau sa adaug aici, pentru ca din prostii se invata, nu poti pune o bluza de lana la stoarcere la turatia la care storci bumbacul.

    am stricat 2 bluze de lana pentru ca desi le`am pus la 30 de grade Celsius am uitat turatia la stoarcere la 800. de atunci le pun la 30 grade dar fara stoarcere ca sa`si pastreze forma.

  2. Sa vezi distractie cand bagi pantofii sport, la masina de spalat. Dar nu oricum, sa uiti ca e selectat programul cu 90 grade:)), dupa 3purtari:)).

  3. Pingback: Linkuri de weekend ROMANIA

Comentariile sunt închise.