Cuvinte nepotrivite

Sau Ce vă mai place sensul figurat, ziariştilor!

De câte ori aud cuvintele de mai jos la ştirile de la TV, mă dor urechile. Din păcate, pe cei care scriu aceste ştiri nu-i doare nicăieri. Câteodată mi-aş dori să le monteze cineva câte-un aparat mic care să emită şocuri electrice de fiecare dată când rostesc cuvinte cu sensul figurat.

Maşinile puternice nu sunt niciodată maşini puternice atunci când se vorbeşte despre ele la TV, întotdeauna sunt bolizi. Dar bolidul este întâi un meteorit… doar la sensul figurat e o maşină „de mare viteză” – deci nici măcar cu motorul mare, cum zic tutele care citesc de pe prompter când vorbesc despre accidente cu BMW-uri, de exemplu.

BOLÍD, bolizi, s. m. Meteorit de dimensiuni relativ mari, care cade pe Pământ cu viteză mare; stea căzătoare foarte strălucitoare. ♦ Fig. Vehicul, automobil de mare viteză. – Din fr. bolide.

Politicienii nu trec de la un partid la altul. Ei fac traseism politic. Ce mai contează că „traseism” nu există în dicţionar?! Important e că această expresie subliniază foarte subtil, cred ştiriştii, faptul că politicienii sunt precum curvele [traseistele, mai precis]. Şi dacă nu sunt numiţi traseişti, politicienii care îşi schimbă culoarea politică – şi implicit partidul – devin dezertori. Un termen militar, deşi rigoarea cazonă n-are nici o legătură cu politica.

DEZERTÁ, dezertez, vb. I. Intranz. (Despre militari) A părăsi în mod nejustificat unitatea din care face parte, locul în care prestează serviciul sau câmpul de luptă (trecând uneori la inamic). ♦ Fig. A-și părăsi îndatoririle, obligațiile, a se sustrage de la îndeplinirea lor. – Din fr. déserter.

Absolut toate accidentele în lanţ despre care relatează Cătălin Radu Tănase la Ştirile Pro TV sunt denumite caramboluri. Nici un scriitor de ştiri nu-şi mai bate capul cu găsirea unui sinonim pentru acest cuvânt atunci când are de scris despre un accident în lanţ. Chiar, „accident în lanţ” nu sună mai bine decât „carambol”? Numa’ zic, întrucât carambolul se referă în primul rând la jocul de biliard şi abia apoi la o ciocnire. Ciocnire, nu accident în lanţ!

CARAMBÓL, caramboluri, s. n. (La jocul de biliard) Atingere cu bila proprie a celorlalte două bile (prin care se marchează un punct pentru jucător); punct înscris în acest fel. ♦ Fig. (Fam.) Încurcătură, zăpăceală; ciocnire. – Din fr. carambole.

Microbiştii nu sunt doar pasionaţii de fotbal. Ei pot fi pasionaţi de orice competiţie sportivă, dar la noi s-a încetăţenit ideea că microbistul este pasionat de fotbal.

MICROBÍST, -Ă, microbiști, -ste, s. m. și f. (Fam.) Spectator pasionat (în mod excesiv) la o întrecere sportivă (în special de fotbal). – Microb + suf. -ist.

Apropo…
ÎNCETĂȚENÍ, încetățenesc, vb. IV. 1. Tranz. A acorda cuiva o cetățenie; a indigena. 2. Refl. Fig. A se înrădăcina, a se statornici. – În + cetățean.

Şi ca să rămânem la fotbal, după aproape fiecare meci important, câte-o domnişorică cu prompteru-n faţă ne spune că „a fost măcel!”. „Suporterii din Ghencea” [dacă eşti microbist adevărat – or fi existând şi microbişti falşi? -, ştii care-i „echipa din Ghencea”, dacă nu, poţi să schimbi canalul, că „informaţia” nu te priveşte] s-au luat la bătaie cu nu-ştiu-care-alţi-suporteri şi „jandarmii au fost nevoiţi să intervină”. Care măcel, când ei şi-au dat două palme, trei pumni şi cinci picioare?

MĂCÉL, măceluri, s. n. Acțiune sângeroasă, îndreptată de obicei împotriva unei mulțimi fără apărare; omor (în masă); masacru, carnaj. ♦ Fig. Război, luptă (sângeroasă). – Din măcelări (derivat regresiv).

De departe, cel mai mult le place să jongleze cu cuvintele celor care ne „prezintă vremea”.
– Faceţi cunoştinţă: ea este vremea, ei sunt telespectatorii!
Înainte, rubrica meteo era de previziuni meteorologice, nu de „vreme”. Întotdeauna temperaturile ridicate vor fi prezentate ca „vreme frumoasă”, iar ploile ca „vreme închisă, mohorâtă, urâtă”. Cred că agricultorii români [câţi or mai fi rămas] nu se uită cu entuziasm la ştiri tocmai din cauza prezentatorilor meteo. Cum naiba poţi să spui că vremea e frumoasă, când n-a mai plouat de trei săptămâni şi recolta se duce naibii din cauza secetei? De ce e vreme urâtă dacă plouă? Că nu poţi tu să ieşi cu săndăluţele pe ştrase, chiar dacă pe mine ploaia mă va ajuta să am o recoltă bună – şi-atunci n-o să mai trebuiască să-ţi cumperi din supermarket roşii olandeze, ci româneşti, cu gust de roşii?!

Cuvinte nepotrivite auzim o grămadă în fiecare zi. Deschideţi acum televizorul, daţi pe un post românesc de ştiri şi spuneţi-mi că n-am dreptate! Dar despre alte cuvinte aiurea, precum şi despre reclamele tot mai idioate pe care le vedem în fiecare zi, în alte articole, că acum am nişte treabă.

Definiţii luate de pe Dexonline.ro şi titlu inspirat de Anatati. La ea găsiţi cuvinte potrivite.

7 gânduri despre „Cuvinte nepotrivite

  1. Eu recunosc faptul ca folosesc termenul de „bolid” la brandurile auto cu pretentii. Pe de alta parte, sunt deranjat cand se foloseste cuvantul „locaţie”.

  2. Ştirile ca ştirile – m-am obişnuit să le decojesc de zgomotul de fond, gen „fiarele contorsionate”, cheful „pe cinste”, urmărirea „ca-n filme” etc.
    Războiul meu total e cu rubrica METEO, devenită (aproape) un gen jurnalistic!
    1.Poetizarea de gang: „soarele generos răzbate printre norii grei”, „razele soarelui ne dezmiardă şi astăzi”
    2.Confuzia geografică: vremea de „dincolo de Carpaţi” este, pentru mine, „dincoace de Carpaţi”
    3.Veştile bune: „nu va ploua nici azi”. Iarba din curtea mea e uscată rău, săraca…
    4. Teasing-ul: „Vremea ne rezervă şi astăzi surprize. Mai multe vă spun în rubrica meteo, după ştirile de la ora 8”
    4.O fată zdrumpeşă: o cheamă Ramona Solomon (Realitatea TV) şi stă, invariabil, cu curu’ pe Deva. Mereu!

  3. PS: Gerhald, e adevărat că „locaţie” e poate prematur introdus în DEX (pentru că este), dar trebuie să recunoaştem că nu are un echivalent la fel de potrivit, autohton: adică loc, amplasament … nu prea se compară. Zic şi io…

  4. puțin off topic eu mai am o problemă cu discuțiile stânjenitoare dintre cititorii de prompter și reporterii de pe teren. Și cum s-a întâmplat omorul??? Și ce i-a spus mama lui când l-a văzut cu cuțitul??? Ce i-o fi spus, taie-mi și mie pâine dacă tot ești cu cuțitul în mână.

  5. Termenul de „traseism” a fost creat de Cristian Tudor Popescu, iar la scurt timp dupa, a fost preluat si de multi din media.
    Just my 2 cents

Comentariile sunt închise.