Film: Daddy’s Home (2015)

Daddy’s Home sau Tata în război cu… tata este o comedie la care m-am dus fără așteptări. Nu sunt fană Mark Wahlberg (mă uit la el și tot Marky Mark văd…), iar Will Ferrell se pare că (ne) este antipatic tuturor, încă n-am întâlnit om care să îl placă. Dar, cumva, nu știu cum, m-am trezit cu bilete la avanpremiera acestui film. 

Nu regret nimic. Poate doar că nu sunt toate comediile noi la fel de bune.

Filmul ne spune povestea unui good guy care s-a căsătorit de vreo șase luni cu o tipă care are doi copii – iar el face tot ce-i stă în putere să le intre copiilor în grații, dar nu prea reușește. Iar când, într-o seară, sună telefonul și fetița strigă, fericită, Daddy!, știi că situația e pe cale să devină și mai nasoală.

De parcă n-ar fi fost destul, tăticul biologic este Mark Wahlberg, care arată de câteva zeci de ori mai bine decât Ferrell, vine călare pe o super motocicletă (deși ajunge în oraș cu avionul, mă rog), se pricepe la o grămadă de chestii, construiește căsuța din copac pe care o începuse tatăl adoptiv etc. Per total și pe hârtie, tatăl biologic pare mult mai bun pentru copii (și pentru mamă…) decât noul tătic. Și amândoi își cam doresc „postul” de tătic. Niciunul nu se lasă, iar „lupta” lor face toți banii.

Unul e handy man și îi învață pe copii să aibă încredere în ei, altul e tipul de om (prost de) bun, moale, care face lucrurile așa cum se cuvine toată viața lui.

Nu vreau să vă stric plăcerea, eu urăsc să citesc prea multe despre un film înainte de a-l vedea (dacă s-ar putea, nici la trailere nu m-aș uita), dar vă garantez că o să râdeți copios cel puțin o dată la comedia asta. Eu am râs (cu voce tare) cam jumătate din film. Merită.

Nota: 10 din 10!

Foto: Father and daughter, de la Shutterstock