I don’t need religion. I’ve got a blog

Titlul nu-mi aparţine, l-am “furat” din statusul unei bloggeriţe [nu contează cine? ba contează!] şi a reprezentat, de fapt, punctul de pornire al acestui post.

i don't need religion, i've got a blog

Când am început să mă dezmeticesc în blogosferă şi să-i citesc pe bloggerii mari, mă uitam cu o sprânceană ridicată la tagline-ul lui Piticu: Blogging as news, as passion, as me. Cum adică blogging as news, mi-am zis? Blogul trebuie să fie un jurnal personal, ce drac să caute ştirile într-un astfel de jurnal? Pe-atunci aveam un blog “liber”, îmi băgam… picioarele în tot ce mă deranja şi scriam din suflet. Apoi am înţeles – şi nu mă refer neapărat la Piticu – că SEO e important, că e indicat să scrii despre subiecte de actualitate, să creezi controverse, să arunci “bombe” pe care alţii să le preia şi să le comenteze.

Dacă te uiţi în clasamentul Trafic.ro, unele dintre cele mai vizitate bloguri… nici măcar nu sunt bloguri. Teoretic cel mai important top al blogurilor din România nu îi include pe cei mai vizitaţi sau cei mai importanţi bloggeri, care, pe rând, s-au cam retras, sătui să fie asociaţi cu blogurile care au fost create doar ca să producă bani. Sau lângă site-uri cu diferite teme care sunt doar create pe o platformă de blogging.

Citeam, acum mai bine de un an, o ştire conform căreia blogging-ul dă dependenţă. La fel ca şi cu fumatul – şi cu multe alte chestii, dealtfel -, mi-am zis că pe mine nu mă poate “afecta”. Că dacă vreau, pot să mă las oricând de blogging. În vremea aia aveam un blog gratuit. Între timp, am trecut pe domeniu propriu, am căutat până am găsit o temă care-mi place mult, am tradus-o în română, am personalizat-o. Scriu pe blog cam tot ce-mi trece prin minte, critic, bag de vină, uneori mai şi laud… De foarte multe ori, atunci când mă mi se întâmplă câte-o chestie care mă enervează, primul lucru la care mă gândesc este “scriu pe blog”. Deci nici vorbă să vreau să renunţ. Ăsta e un alt mod de a recunoaşte că sunt dependentă de blog.

Şi ce e şi mai “grav”, nu văd nimic rău în asta. E grozav să ai un loc unde să poţi scrie tot ce-ţi trece prin minte, să-i “taxezi” pe cei care te enervează, să îţi descarci sufletul, să interacţionezi cu oameni care au aceleaşi interese ca şi tine. Atât. Asta e tot ce am vrut să scriu. :P

This entry was posted in la grămadă and tagged , on by .

About Denisa Bârgău

Treișpe ani încheiați în presă [la butoane, adică tehnoredactor, corector, de-astea], bloggeriță din 2006, nevastă din 2008. Scriu despre ce-mi place, dar și despre unele chestii care mă enervează. Îmi place să scriu, dar urăsc să mă descriu, așa că mai bine mă descoperi citindu-mă.

8 thoughts on “I don’t need religion. I’ve got a blog

  1. Pingback: Faking Life » Blog Archive » In blog we trust! UNITED STATES

  2. stochastic FINLAND

    imi place punctul dau de vedere exprimat in partea a doua. chiar daca nu are nici o legatura cu prima parte. legat de care vreau sa te intreb ce e rau daca cineva isi face blog pentru bani? trist e ca cei mai multi dintre ei chiar scriu doar pentru SEO, multe posturi fara rost si neinteresante.

  3. Andu ROMANIA

    Pentru blogu’ reprezinta un mod mai sigur de exprimare. Uneori o viziune a mea sau chiar o intamplare.

    Daca vroiam sa scriu pentru trafic sau bani, cred ca cel mai bine era sa-mi creez un blog de nisa.

    Acelasi copil dependent de blog,
    Andu.

  4. scc ROMANIA

    exista si un cuvant pentru asta: BLOGSEDAT (ma pot lauda cu drepturile de autor) si am facut si un desen despre asta: aici
    si inca unu aici: aici

    cu ocazia asta te invit si pe bloguletul meu!:)

  5. Denisa ROMANIA

    Stochastic, mi se pare ciudat să îţi faci un BLOG numai pentru bani. Pur şi simplu…

    SmokingCoolCat, am mai fost pe blogul tău şi-mi plac mult desenele.

Comments are closed.