Nu am chef azi

nuamchefazi

Teoretic, aş cam avea ce să lucrez, dar în ultimele zile am fost atât de ocupată, încât simt nevoia să zac ca o legumă şi să nu fac nimic. Culmea e că nici de asta nu am chef – adică mă plictisesc îngrozitor dacă nu fac nimic. Şi mă mai şi simt ca naiba. Am văzut că tot circulă un tag cu “dependenţele”, însă nu mi l-a dat nimeni, aşa că o să mă auto-tăguiesc. Aud pe cineva care zice că-s lame? Aşa, şi?Acum un an şi ceva, mă tot chinuiam să mă las de fumat, aceasta fiind ultima dependenţă de care mai trebuia să scap. Îmi tot ziceam că dacă o să ajung într-un deşert, de exemplu, şi n-o să am cu mine picăturile Bixtonim, de care am fost foarte mulţi ani dependentă, sau ţigările, sau un plic cu cafea etc, n-o să fie bine. Dar şansele ca eu să ajung în deşert fără toate astea sunt mici, mici de tot, aşa că între timp, nu numai că nu am scăpat de dependenţa de ţigări, ci am mai “câştigat” şi altele.

Spre exemplu, dimineaţa nu pot face ochi până nu am în faţă cana mea cu Mozart plină cu cafea Nescafe Brasero cu lapte. Apoi, ţigările. Încă mai sper că o să reuşesc să le las, în curând. Nu mă înţelegeţi greşit, îmi place să fumez. Doar că, după şapte ani jumate de fumat, încep să mă resimt. Şi mă gândesc că într-o bună zi o să vreau să fac un copil [da’ asta-i altă poveste] şi n-aş vrea să-l obişnuiesc din pântec cu nicotina.

Cred că deja am devenit dependentă şi de ciocolată, aşa că pot să o trec aici liniştită. Ce poate fi mai bun decât o Milka Noisette? Sau o Poiana cu lapte? Sau minunile cu mentă After Eight? Sau Hershey’s drooling – cea mai bună ciocolată din lume… Da, da, da, ştiu că îngraşă, dar prefer să fiu grasă şi fericită decât slabă şi făr’ de ciocolată, zău!

Următorul pe listă – Pepsi. Nu Coca-Cola, nu Pepsi Light sau Trist sau Lemon sau alte amestecături. Pepsi e apa mea. Am reuşit, acum vreo doi ani, să ţin o cură de slăbire drastică, deci şi fără Pepsi. Toată ziua umblam ca un zombie, cu ochii pe jumătate închişi şi nu eram bună de nimic.

Nu am cum să omit banii, fără de care n-aş avea nimic din tot ce am enumerat mai sus… de fapt, cred că toţi suntem dependenţi de bani, telefon mobil, Internet, eu aş mai adăuga Yahoo Messenger, GMail, apa caldă, mâncarea big grin şi nu în ultimul rând, prietenii. Aş mai zice afecţiunea, dar asta e din nou altă poveste, care nu-şi are locul aici şi nici nu mă priveşte decât pe mine.

Cam astea ar fi. Acum e musai să mă ridic de la calculator că mi-au amorţit picioarele.
Da, ştiu că am promis poze şi impresii de călătorie, dar azi nu mă simt în stare. Poate mâine.

This entry was posted in la grămadă and tagged on by .

About Denisa Bârgău

Treișpe ani încheiați în presă [la butoane, adică tehnoredactor, corector, de-astea], bloggeriță din 2006, nevastă din 2008. Scriu despre ce-mi place, dar și despre unele chestii care mă enervează. Îmi place să scriu, dar urăsc să mă descriu, așa că mai bine mă descoperi citindu-mă.