Când nu știe stânga ce face dreapta

Se spune că partea dreaptă a creierului este predominantă la persoanele creative, artiști, scriitori, în timp ce partea stângă este cea care dă tonul în cazul persoanelor cu „gândire matematică”, orientate către științele exacte, ingineri ș.a.m.d.. Am făcut tot felul de teste stupide pe net și de cele mai multe ori rezultatele spuneau că sunt o persoană creativă, dar niciodată cu scor perfect, ci aproape de fiecare dată abia dacă dădeam suficiente răspunsuri ca să mă încadrez în categoria „partea dreaptă a creierului”.

Am văzut apoi, pe net, o imagine care m-a bântuit multă vreme. Abia astăzi m-am gândit, cu partea stângă a creierului (probabil), că pot să nu mai visez la ea și să o caut pe net, că doar știu că era o cameră împărțită în două, jumătate fiind imaculată și cealaltă jumătate, haotic colorată. M-a atras inexplicabil poza aia și mi-a dat stări ciudate.

Half White Half Graffiti Hotel Room

Half White Half Graffiti Hotel Room

De fiecare dată când văd lucruri așezate în ordine, interioare aerisite, decorațiuni minimaliste, partea stângă a creierului meu este mulțumită și zâmbește satisfăcută. Dar imediat se trezește și artistul boem care doarme pe el în partea dreaptă a creierului și sare la harță: stai așa, domnule, că sunt și eu aici! Normal că ne place mai mult partea colorată, cine e atât de plictisitor încât să aleagă partea albă, fără personalitate?

Half White Half Graffiti Hotel Room

Și uite-așa sunt zilele mele… pe de o parte, mi-aș dori o casă ordonată, ca în reviste, cu foarte puține accente de culoare, în care ochii să se poată odihni și mintea să poată lua o pauză de la tot. Pe de altă parte, cine își dorește o casă mobilată și decorată auster e lovit la cap. Cum să nu iubești culoarea? Haosul aparent este cel mai frumos, pentru că îi dă ochiului ceva de admirat și creierului ceva de analizat, în loc să le lași să amorțească, și nici măcar nu e haos, pentru că este controlat, organizat.

Și-apoi, cum să ai lucruri puține? Sigur, e fain, dar ce te faci când ai nevoie de un desfăcător de conserve la 2 noaptea? Ha? Dar de niște silicon pentru instalații sanitare? Un borcan de trei litri? Dop și VacSy pentru vidat sticla de vin?

Mă uit la emisiuni precum Obsessive Compulsive Cleaners și sunt ca o mamă care-și vede copiii – fundamental diferiți – certându-se. Știu că fiecare are dreptatea lui: cel dezordonat este fericit așa, chiar dacă stilul de viață l-au făcut să locuiască într-o casă din care și gândacii și-au băgat picioarele și au plecat, iar cel ordonat nu poate să înțeleagă cum un om este capabil să ducă un trai cât de cât normal într-o cocină… pentru că asta se întâmplă în emisiunea menționată, persoane obsedate de curățenie (și diagnosticate în sensul ăsta) sunt puse față în față cu hoarderi și oameni cărora pur și simplu a încetat să le pese de stratul gros de mizerie din casele lor.

Povestea din spatele pozelor este spusă în imaginile filmate și adunate în filmul de mai jos: un artist, Tilt, a fost plătit de către un hotel din Marsilia să transforme o cameră albă într-o cameră inediată: jumătate albă, jumătate super colorată. Omul a venit cu două genți pline de vopsea spray și cu doi prieteni și au transformat total camera, dintr-o „pânză” albă în ceva foaaarte colorat. Chiar glumeam cu Sebi că dacă te-ai duce acolo, te-ai caza în cameră și ai mâzgăli pereții, proprietarii nu și-ar da, probabil, seama că ai scris prostii pe pereți (evident, dacă scrii pe cei deja colorați!). :D

Half White Half Graffiti Hotel Room

Half White Half Graffiti Hotel Room

Half White Half Graffiti Hotel Room

Half White Half Graffiti Hotel Room

Half White Half Graffiti Hotel Room

Half White Half Graffiti Hotel Room

Nu știu dacă mai e cineva așa – mă gândesc că nu oi fi eu unică, totuși. Mi-ar plăcea să știu că mai sunt printre voi oameni care nu se încadrează cu ușurință într-o categorie sau în alta: ordonați sau dezordonați, creativi & visători sau pasionați de științele exacte, dar mai ales mi-ar plăcea să știu că nu doar eu, ca balanță, mă lupt cu stările astea demne de un diagnostic de bipolar disorder, de „ordinea e bună” versus „f*ck dă police, să văd culoare și haos!”

De fapt, lucrurile nu sunt nici pe departe atât de simple cu emisfera stângă și emisfera dreaptă a creierului, zice LiveScience.

Mașini "colordonate"

Mașini „colordonate”

Fotografiile cu graffiti le-am luat de aici. Poza cu mașinile nu mai știu de unde am „furat-o”. Și încă un link „ajutător”: http://www.boredpanda.com/order-symmetry-perfection/

2 thoughts on “Când nu știe stânga ce face dreapta”

  1. As zice ca majoritatea oscileaza intre cele doua. Foarte putini oameni sunt impacati cu ceea ce sunt, multi dintre noi vrem ceea ce este mai greu accesibil si evident, nu ne apartine. Cred ca contextul e determinant. Si pana la urma e bine sa fim asa: ne pastram o plaja mai mare de optiuni.

  2. Buna seara,
    In primul rand as afirma ca ceea ce a facut acest tanar inseamna arta, untr-un mod care nu este pe deplin inteles de multi, totodata eu consider ca in viata, in plan profesional dar si personal, de multe ori putem sta si reflecta – care parte este predominanta sau care a decis o anumita decizei/situatie, asadar este o dovada a actiunii si a perceperii diferitelor momente, felicitari pentru articol. Sarbatori fericite!

Comments are closed.