Poprire pe conturi, episodul al treilea

Am povestit cum m-am trezit cu poprire pe contul de ING, cu 730 de lei în minus în conturile curente în lei şi euro, apoi cu contul şi implicit cardul de salariu de la BRD blocat. A trecut o lună de atunci; banii din contul de ING au „plecat” abia pe 23 iulie către Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Hunedoara, lucru care m-a enervat şi încurcat.

Astăzi mi-a spus o doamnă de la Administraţia Finanţelor Publice că nu ANAF e de vină pentru întârzierea cu care intră banii în contul instituţiei, ci băncile, care blochează sumele în conturi, dar nu „le dau drumul” către contul de Trezorerie al ANAF. Va să zică, ING şi BRD au blocat conturile, dar nu au trimis banii decât după aproape trei săptămâni. Timp în care eu, „clientul lor, fraierul lor”, stau şi mă uit pe pereţi, că nu am ce face. Până când banii nu intră în contul celor de la Finanţe, ei nu îmi pot da hârtia care să ateste că s-a plătit datoria, iar banca, fără acea hârtie, nu îmi poate debloca conturile. Nu scuzaţi cacofonia, e intenţionată.

Buun. Deci am conturile blocate şi banii „în aşteptare”. Astăzi, 5 august 2013, 17 euro încă sunt blocaţi în contul de ING. Mi-am luat, totuşi, inima în dinţi şi m-am dus la Finanţe ca să văd când au de gând să-şi tragă banii şi să-mi pot folosi şi eu liniştită conturile. Şi mai ales să-mi iau salariul întreg, nu doar două treimi.

Surpriză: nu doar că banii au intrat şi datoria este „stinsă”, mă rog, debitul este acoperit, ci se pare că apar cu vreo 150 şi ceva de lei pe plus – asta în condiţiile în care încă mai am, repet, 17 euro blocaţi în contul în euro din ING. Apar ca „plată în aşteptare”, deci ING nu i-a virat către Finanţe, iar cei de la Finanţe îmi spun că „le-am dat” mai mulţi bani decât trebuia. Sigur, eu le-am dat, nu că şi i-ar fi luat ei. 

Am ajuns la Administraţia Finanţelor Publice pe la ora 10:50. Funcţionara de la ghişeu s-a purtat foarte frumos, mi-a explicat rapid că apar cu 155 de lei pe plus, mi-a printat nişte hârtii, a scris că debitul este acoperit, a semnat şi m-a trimis la colega ei care urma să-mi facă sistarea de poprire – hârtia magică cu care o să mă duc frumuşel pe la toate băncile şi o să le-o flutur angajaţilor pe la nas, ca să facă bine şi să-mi deblocheze conturile. Ce bucurie pe mine!

Numai că… am aflat că Administraţia Finanţelor Publice din Hunedoara este în reorganizare. Şi că au un logo şi un antet nou. Şi că s-ar putea să dureze puţin.

– Nici o problemă, revin când spuneţi dumneavoastră.
– Haideţi peste o oră.
– OK.

Înainte de a pleca, l-am auzit pe „colegul de la calculatoare” informându-le pe două colege care tocmai veneau la lucru că le-a trimis noul antet cu sigla cea nouă. Era ora 11, doamnele veneau relaxate la serviciu, într-o instituţie unde lucrul cu publicul se termină la ora 14:30! I-au mulţumit, vesele ca nişte veveriţe, colegului şi s-au dus la birou.

O oră mai târziu, m-am prezentat, încrezătoare, să-mi ridic sistarea. Doamna – de altfel, foarte săritoare şi simpatică – care îmi promisese că o să am hârtia peste o oră m-a privit descumpănită.

– Ştiţi, noi suntem în reorganizare…
– Şi nu mi-aţi făcut hârtia?
– Ba, am făcut-o. Problema e că nu avem nici o ştampilă!
– Şi când o să aveţi?
– Păi ne-au spus că ne trimit una până la amiază. Dar e ora 12 şi… mă gândesc că mâine, poimâine o să avem şi noi o ştampilă şi vă pot da hârtia.

Mi-am lăsat numărul de telefon şi aştept. Şi nu ştiu de ce, dar ceva îmi spune că odată obţinută hârtia aia blestemată, cei de la BRD nu vor fi foarte săritori. Hârtia va trebui, cel mai probabil, dusă la sucursala BRD unde mi-am deschis contul, adică la Deva, iar apoi mai trebuie să aştept câteva zile până la deblocarea contului. Doar nu o să-mi dea ei pe loc banii pe care mi i-au reţinut în ultimele 32 de zile!

Va urma, din păcate.

sursa foto

6 gânduri despre „Poprire pe conturi, episodul al treilea

  1. Ce nepotrivit e sa dai like unui asemenea articol, dar am dat, nu pentru ca mi-ar placea.
    Ar trebui reciclati putin toti angajatii astia cu program de gravide si salariu de parlamentar, dar mai ales sefii lor care nu fac nimic pentru modernizarea sistemului informatic si se complac in rahatul in care au fost invatati sa dea cu sapa.
    Pai daca ai un automatism prin care blochezi contul fraierilor, de ce nu ai avea si reversul, adica un automatism prin care sa-l deblochezi, nu sa pui omul pe drumuri cu hartii si hartiute?
    ovi a scris pe blog despre… Ghid practic pentru înscrierea autoturismului cumpărat dintr-o ţară UE

  2. Doamnele foarte amabile si foarte saritoare despre care povestesti se duc cel putin o tura pe an la cate un curs platit de reciclare. Aceste cursuri sunt organizate la munte si la mare pentru ele sau in tari straine si exotice pentru sefii lor.
    Reorganizarea acesta despre care vorbesti se va repeta la regionalizare. O vom plati tot noi, ca si „cursurile” lor.

  3. De bun simt era ca persoana care a trimis poprirea catre banci tot aia sa „despopreasca” in momentul in care datoria a fost platita.
    Ca sa nu mai zic ca trebuia sa existe si varianta sa te duci imediat ce ai aflat de dandana cu banii in mana la finante, sa platesti, iar ei, de asemenea sa ridice poprirea facuta.

  4. Si o sa ai nevoie de o adeverinta din aia de sistare in original, nu in copie, pentru fiecare banca la care ti-au facut poprirea. Nu pricep de ce trimit n adrese de poprire evident originale si elibereaza 1 adresa sistare (enunt in care n este diferit de 1)

Comentariile sunt închise.