Primul studiu despre homeschooling în România

Ca urmare a hype-ului creat în jurul deciziei cuplului Dana Nălbaru – Dragoș Bucur de a-și retrage copila de la școală și de a o lăsa să învețe acasă, ceea ce își dorește ea, oamenii de la MKOR Consulting a decis să facă un studiu pe această temă. 

Studiul a pornit dintr-o curiozitate proprie și a fost derulat de noi, din resurse interne. Ne-a motivat atât interesul personal asupra subiectului, cât și dorința de a ajuta părinții din România să fie mai informați asupra acestui tip de învățământ, atât de popular și controversat, în lume. În plus, în țara noastră nu existau, până acum, informații statistice asupra acestui fenomen.

Homeschooling-ul poate fi considerat ca fiind cel mai nou și cel mai vechi stil de învățare, în același timp. În timp ce copiii din familiile înstărite au fost școliți acasă cu profesori meditatori încă din vechime, această formă de învățământ a fost susținută în țara noastră chiar de Tudor Arghezi , care nu și-a dat copiii (Mitzura și Baruțu) la școală.

rezultate-studiu-homeschooling-cover

Educația acasă este un concept inițiat în Statele Unite, unde astăzi se estimează că peste 2.3 milioane de copii sunt educați în acest stil. Ultimele știri din mass-media au adus homeschoolingul în atenția părinților din România, cu toate că această formă de învățământ alternativ se estimează a fi practicată de către unele familii din țara noastră încă din 2001. Fără a fi un studiu exhaustiv, s-a încercat acoperirea tuturor tipurilor de învățământ disponibile în prezent ca alternativă în România. A fost explorată motivația pentru care părinții optează sau au optat pentru un anumit tip de învățământ, precum și nivelul lor de mulțumire legat de forma de învățământ aleasă.

Metodologie. Studiul Homeschoolingul în România 2016 a fost desfășurat de către MKOR Consulting între 19 – 22 septembrie 2016, sub forma unui interviu structurat online la care au răspuns 1,700 de persoane.

  • Profilul respondenților: Genul: 91% femei, 8% bărbați, 1% nu au răspuns;
  • Vârsta: 93% între 25 și 44 ani (40% între 35 și 44 ani), 2.4% între 18 și 24 ani, 4.5% peste 45 și 54 de ani.
  • Mediul: 95% dintre respondenți locuiesc în mediul urban, dintre care 48% în București, iar 5% locuiesc în mediul rural.
  • Studii: 92% dintre respondenți au finalizat studii superioare (universitare și post-universitare), 7% studii liceale, iar 1% școala generală.
  • Obiectivele studiului au constat în identificarea principalelor percepții ale părinților români asupra homeschoolingului în paralel cu formele instituționalizate de învățământ, precum și asupra educației copiilor lor, în general.

Spicuiesc câteva idei din studiu, iar dacă vă interesează, îl puteți descărca gratuit de pe site-ul mkor.

Curentul „școala acasă” a fost la început unul „underground” sau în zonele rurale, fiind fundamentat în anii 1970, de către John Holt, teoretician al educației și susținător al reformării școlii moderne. Acesta susținea că școlile formale se centrează pe învățarea prin memorare, creând la clasă un mediu opresiv, destinat să facă din copii niște “angajaţi complianți”.

Educația unei persoane este o chestiune privată a fiecăruia, așa cum este religia sau politica și nimeni nu ar trebui să fie nevoit să răspundă unor întrebări despre aceasta. Cele mai multe lucruri pe care le știu nu le-am învățat în școală și nici măcar nu mi-au fost „predate” în vreun fel. –John Holt

Problema cu învățământul obligatoriu — pentru Holt — este însăși premisa de la care pornește: că există un anumit set de cunoștințe de bază, pe care toți copiii trebuie să le învețe în același mod și ritm, de la niște profesioniști, în condiții clar stabilite de la început de o autoritate îndepărtată. „One size fits all” este în esență definiția problemei învățământului obligatoriu instituționalizat.

Cele mai importante motive declarate de către părinții americani pentru a-și susține opțiunea pro homeschool: 35% pentru a oferi educație religioasă sau morală; 21% îngrijorare asupra mediului din școală; 17% insatisfacție cu privire la învățământul disponibil în alte școli; 6% probleme de sănătate sau alte nevoi speciale; 7% interesul pentru a oferi copilului o educație non-tradițională (filosofie educațională sau din convingeri liberale).

Este legal homeschooling-ul în România?

Până la vârsta de 6 ani, învățământul în România nu este obligatoriu, educația copiilor fiind lăsată la alegerea părinților. Învățământul primar, gimnazial și primii 2 ani ai învățământului secundar superior sunt obligatorii cu frecvență la zi (11 clase), iar cel liceal va deveni obligatoriu până în 2020. Obligația survine numai pentru copiii minori, aceasta nu se mai aplică după vârsta de 18 ani.

Legea învățământului nu menționează explicit posibilitatea de a face educație acasă. Aceasta este specificată ca atare doar ca opțiune pentru copiii cu dizabilităţi. Totuși, Art. 21 din Legea Învățământului reglementează libera circulație a elevilor de la o școală la alta, atâta timp cât există acordul școlii primitoare. Sistemul de învățământ preuniversitar are caracter deschis. În învățământul preuniversitar, trecerea elevilor de la o unitate școlară la alta, de la o clasă la alta, de la un profil la altul și de la o filieră la alta este posibilă în condițiile stabilite prin metodologia elaborată de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Elevii din învățământul preuniversitar de stat și particular se pot transfera la alte unități de învățământ de stat sau particular, cu acordul unității primitoare. Statul garantează dreptul la educaţie diferențiată, pe baza pluralismului educațional, în acord cu particularitățile de vârstă și individuale.

În Codul Penal sunt stipulate pedepse pentru părinții care nu își duc copiii la școală: în Art. 380 din Codul Penal — Împiedicarea accesului la învățământul general obligatoriu se menționează sancțiunile asupra părinților care împiedică frecventarea de către copii a cursurilor învățământului general obligatoriu din România: (1) Părintele sau persoana căreia i-a fost încredințat, potrivit legii, un minor și care, în mod nejustificat, îl retrage sau îl împiedică prin orice mijloace să urmeze cursurile învățământului general obligatoriu se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. (2) Fapta nu se pedepsește dacă înainte de terminarea urmăririi penale inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor. (3) Dacă până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare inculpatul asigură reluarea frecventării cursurilor de către minor, instanța dispune, după caz, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta.

Totuși, Constituția României asigură libertatea educației oferite de către părinți copiilor lor minori: Art. 29 (6) – Părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine.

Declarația Universală a Drepturilor Omului (1947), la care România a aderat în 1955, stipulează: Art. 26 Dreptul la învățătură Alin. (3): „Părinții au dreptul de prioritate în alegerea felului de învățământ pentru copiii lor minori”.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului (1953), pe care România a ratificat-o în 1994, stipulează: Protocol 1 art. 2: „Nimănui să nu-i fie lezat dreptul la educație. În exercitarea oricăror funcții și măsuri legate de educație și învățământ statul trebuie să respecte dreptul părinților de a se asigura că această educație este conformă convingerilor lor religioase și filosofice„.

Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2000), stipulează: Art. 14, alin (3): „Libertatea de a înființa instituții de învățământ cu respectarea principiilor democratice, precum și dreptul părinților de a asigura educarea și instruirea copiilor lor, potrivit propriilor convingeri religioase, filozofice și pedagogice, sunt respectate în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestora”.

Părerea părinților români despre homeschooling

Un procent majoritar al părinților chestionați și-au exprimat o părere Bună (41%) sau Foarte Bună (32%) despre homeschooling, în general. 60% dintre părinții care au auzit despre homeschooling ar lua în considerare sau au ales deja homeschooling pentru copiii lor. Homeschooling-ul pare a fi o opțiune viabilă pentru jumătate dintre părinții educați, din mediul urban, 52% dintre respondenți declarând că ar lua în considerare educarea acasă pentru copiii lor.

Mai multe puteți afla descărcând studiul în format .pdf, de aici.

Foto featured: Homeschooling, de la Shutterstock

2 gânduri despre „Primul studiu despre homeschooling în România

  1. Homeschooling-ul e bun daca cel putin unul dintre parinti are timp, iar celalalt are resurse financiare sa acopere traiul tuturor.
    Pe de-o parte mi-ar placea sa-mi educ viitorul plod (dupa ce-o sa apara) in sistemul asta. Pe de alta parte, e posibil ca socializarea sa aiba de suferit, si sa nu poti sa-l ajuti suficient incat sa acceada la o forma superioara de educatie.
    Ma tot intreb daca notiunile din manualele vechi, comuniste (minus rahaturile propagandistice de rigoare, ov’corz) ar putea fi folosite in sistemul asta de homeschooling cat sa ajuti un copil sa intre la liceu. Eu am prins epoca examenului de intrare in liceu si drept sa spun, competitia asta mi se parea mult mai ok decat brambureala din ziua de azi, numita examen de capacitate si repartitie computerizata. Dar na, e posibil ca asta sa fie o idealizare a copilariei mele.

  2. Eu nu planuiesc copil in urmatorii 5 ani. Deci, sunt minim 12 ani in fata mea, pana ajung eu sa am copil si sa il dau la scoala.
    Daca in astia 12 ani nu se schimba nimic in sistemul de invatamant, probabil voi lua si homeschoolingul in considerare.
    Pana in clasa a 4a, consider ca e ok sa mearga la o scoala normala. Scoala de cartier, nu cine stie ce fita din centrul orasului. Cu ocazia asta, isi face si prieteni aproape de casa.
    Oricum, homeschooling nu inseamna neaparat ca nu mai socializeaza copilul. In zilele noastre, mi se pare obligatoriu sa faca un sport, de placere. Iar la clubul respectiv, si-ar putea face multi prieteni, sau in parc, sau, cum am zis mai sus, vecinii din cartier.

    Asa, ca o paranteza: S-a creat mare valva, pe subiectul asta, din cauza cucoanelor care se plictisesc grav acasa si nu au altceva de facut decat sa isi verse frustrarile, ca altii au curaj sa faca ceva diferit.
    La fel ca dudele care comenteaza ele si le arata cu degetul pe alea care nasc prin cezariana sau renunta la alaptat mai devreme de clasa 1 a copilului, de parca ar fi al lor :))))))))))))))))))

Comentariile sunt închise.