Viață de piață

Nu am crezut vreodată că o să fiu prea matinală pentru ceva, dar iată că mi s-a întâmplat: am ajuns la piața Obor din Hunedoara ca să îmi copiez o cheie și atelierul nu se deschidea până la ora 9. Era 8 jumate!

Scriu aceste rânduri al ora 9:30 și telefonul meu îmi spune că deja mi-am făcut jumătate din mișcarea pe ziua de azi. Și ziua abia începe!

În piață, puțin după ora 8 e forfota specifică, pe care nu o regăsești nicăieri altundeva într-un oraș mic. În hală sunt producător/agricultori locali, de obicei femei gospodine care vând legume și zarzavaturi din grădinile proprii, în timp ce afară e o mică Oltenie.

la piata morning rush

Afară am găsit, printre cireșe la 13 lei și alte fructe scumpe, legume ieftine, „roșii de Oltenia” și „lubeniță Romînia”. Nici să fi fost aia ultima lubeniță de pe Pământ și n-aș fi cumpărat-o! OK, ești piețar, nu ai treabă cu scrisul, dar ține de bunul simț elementar să știi cum se scrie numele țării în care trăiești!

Notă pentru non-ardeleni: LUBENIȚA este pepenele verde/roșu.

În piața de haine, aflată în prelungirea pieței de legume-fructe, doar câțiva comercianți își deschiseseră standurile. Niciodată nu am văzut locul ăla atât de liniștit, doar în după-amiezele de weekend. Cam la fiecare trei-patru uși este câte un maidanez câine adormit care „păzește” magazinul, dormind în prag.

PhotoGrid_1468788009863

Hainele sunt urâte spre foarte urâte. Mă întreb cine naiba ar cumpăra așa ceva, când e plin orașul de seconduri, iar prețurile din piață sunt destul de mari. Apoi realizez că afacerile alea merg bine, dacă sunt atâtea magazine și că, poate, unii oameni sunt prea gingași ca să se îmbrace de la „gubelă”. Așa-i zice în Hunedoara la second, o combinație între pubelă și gunoi, poate? Am văzut și o ie la unul dintre standuri, avea eticheta de la gât tăiată, probabil era produsă în țările alea sărace și cine ar fi văzut Made in Bangladesh s-ar fi gândit de două ori înainte de a plăti 90 de lei pe o ie „falsă”.

Poftiți la ardei, avem promoție la roșii (promoție, iată un cuvânt pe care nu credeam să-l asociez vreodată cu roșiile „de grădină ff bune” luate din piață), hai să vă dau porumb sunt expresii pe care le poți auzi în piață. Eu le aud rar, pentru că ajung atât de „des” în piețe încât atunci când o fac, simt nevoia să scriu pe blog despre experiență.

Mă dusesem în piață cu treabă: să îmi fac o copie după cheie. La copiat chei deschideau abia la ora 9, eu am ajuns mai devreme, așa că m-am învârtit printre lubenițe și legume. Nu mi-a venit să cred: am fost atât de matinală, încât nici cei care deschid la ora 9 nu ajunseseră încă la muncă! Asta da premieră.

Nimeni nu mi-a dat bon în piața Obor. Cei de la chei încercau să-mi spună că mai durează dacă vreau copie după cheie, pentru că au o problemă cu casa de marcat și trebuie chemat un depanator. Am anunțat că n-am nevoie de bon, mi-au făcut copia și dusă am fost. Pe la legume-fructe, în schimb, nici măcar nu s-a pomenit de așa ceva. Bon fiscal, la piață? Ejnebună?!

Când am început să mă trezesc de-a binelea din somn, am ridicat privirea cât să fac poza de mai sus, din hală, și atunci am realizat: eram poate cea mai tânără clientă de acolo. Era plin de bătrâni, așa cum este, la ora închiderii, magazinul Kaufland. E logic: lor le permite timpul să fie oriunde vor, la orice oră. În piață trebuie să mergi la prima oră, pentru best deals, ca să prinzi brânză de-aia bună și legume frumoase și fructe proaspete, iar la Kaufland mergi la ora închiderii, pentru că atunci au reducere de preț produsele care expiră și nu s-au vândut peste zi.

Uite-așa învățăm lucruri noi împreună. :D

Foto: Bufniță, de la Shutterstock

5 gânduri despre „Viață de piață

  1. Nu sunt aroganta, dar mie nu imi place sa merg in piata. La cumparaturi in piata ajung de maxim 5 ori pe an. Nu-mi place inghesuiala de acolo, nu-mi place mirosul si nici sa dau de vanzatori scarbiti care-ti raspund din c*r de cele mai multe ori. Prefer supermarketurile, pentru ca imi pot alege singura fructele si legumele, imi pun exact cat vreau si nici nu ma fura nimeni la cantar.
    Amy a scris pe blog despre… Tapet: pro sau contra?

    1. O dată pe an merită să încerci experiența asta, eventual în timpul săptămânii, nu în weekend, când merg toți cei care de luni până vineri sunt la muncă. Caută o piață mică, nu piața centrală, poate-poate o să-ți placă.

  2. Eu merg în piață săptămânal. Am crescut la țară, știu să deosebesc produsele aduse din import sau falșii producători. Nimic nu se compară cu produse în care regăsești gust, cu greu mai găsești așa ceva în piețe… dar găsești.
    Referitor la second… am o manie să intru în toate magazinele de acest gen, pe care le găsesc în calea mea. Foarte rar cumpăr ceva, dar am o mare pasiune în a belii ochii. :)))
    Daniel a scris pe blog despre… Copacul cu cărți: sute de cărți gratuite!

    1. Deci dacă vii la Hunedoara, n-ai cum să pleci vreo trei zile. Adriana Lazăr îți poate confirma, ne-a luat juma de zi ca să străbatem doar secondurile de pe un trotuar, dintr-un cartier!

Comentariile sunt închise.