Cluj Brands Tour: acasă la Jolidon, Farmec, Vitacom, Napolact, Banca Transilvania, Gimmy, Starbucks şi Ursus

S-a terminat weekend-ul epic Cluj Brands Tour – o idee atât de mişto, încât nu-mi vine să cred că nu a avut-o nimeni până acum! Sunt unele idei/lucruri/chestii atât de faine, încât te întrebi cum ai putut trăi toată viaţa ele. Aşa am simţit eu că a fost evenimentul ăsta: un ceva pe care nu l-am putut defini, din care am “gustat” câte puţin [o vizită la fabrica de pâine, în clasa I, apoi vizita la Farmec din iarna trecută şi… cam atât] şi pe care mi-l doream fără să ştiu ce anume să cer.

Îndrăznisem, în august 2010, să spun că mi-ar plăcea să văd un How It’s Made românesc, dar oamenii din TV care “se inspiră” de pe bloguri or fi fost plecaţi în concediu în perioada aia şi n-au mai apucat să citească. Păcat, că uite pe lângă ce idee bună au trecut!

Din fericire, ideea pe care eu nu mi-o conturasem încă [nici nu aveam cum, pentru că nu sunt genul de om care să organizeze un eveniment de o asemenea amploare în blogosferă] le-a venit celor doi simpatici Florica şi Zicu. “Ce-ar fi dacă i-am duce pe bloggeri în vizită cu clasa pe la brandurile din Cluj?”, şi-au zis ei, iar de aici n-au mai fost decât foarte multe telefoane date, întâlniri cu reprezentanţii firmelor, probabil că foarte mult stres şi, în final, organizarea fără cusur a acestui tur al mărcilor clujene.

Înainte să vă povestesc ce am văzut şi pe unde am umblat, permiteţi-mi să-i încurajez pe bloggerii cu spirit organizatoric din celelalte oraşe ale ţării să nu se sfiască şi să “fure” ideea TVdece-ilor; chiar vreau să mai particip la astfel de “excursii cu clasa”, pentru că cea din Cluj a fost exact aşa cum mi-am imaginat-o. 

Cluj Brands Tour a debutat cu un chef neoficial care ne-a garantat oboseala de a doua zi, încă de la primele ore ale dimineţii, căci nu poţi să vizitezi trei fabrici şi-un depozit fără să începi dis de dimineaţă, aşa cum sugerează şi proverbul [“Cine se scoală de dimineaţă cade în ea”, parcă aşa era, nu?]. Cum s-a crăpat de ora 8 jumate, am pornit voioşi, chiar dacă aveam ochii mici, către primul obiectiv al turului nostru: Jolidon.

Jolidon

Jolidon este un brand românesc atipic: numele sugerează că ar fi franţuzesc, iar calitatea produselor este recunoscută nu doar în România, ci şi în Franţa, acolo unde ajung doar “jucătorii” care contează. Wikipedia zice că Jolidon a fost prima companie românească ale cărei produse au fost contrafăcute în străinătate. Eu zic că ăsta e un indicator destul de bun al calităţii produselor fabricate la Cluj.


La fabrica Jolidon din Cluj am ascultat povestea naşterii acestui brand, varianta foarte scurtă, pentru că întârziaserăm deja şi angajaţii ieşeau în pauza de masă. Da, la 9 şi ceva unii oameni sunt deja sătui de muncă! Eu habar n-aveam că la ora 8 sunt atâţia oameni treji şi deja în drum spre lucru, habar n-aveam că există atâţia oameni! Cum spuneam, Jolidon se laudă cu peste 100 de magazine, dintre care 65 în România şi celelalte în Italia, Ungaria şi Franţa. O bună parte din lenjeria intimă şi costumele de baie produse la Cluj se exportă. Doamna Olga Stanciu, gazda noastră şi director executiv al Jolidon, ne-a spus că oamenii care au fondat Jolidon se felicită – fără nici un pic de modestie – pentru că au reuşit să treacă de criza din 2008-2009. Acum, afacerea merge bine, oamenii au de lucru, iar la ora 9 dimineaţa, într-un parc industrial de la marginea Clujului se cos chiloţi, sutiene, costume de baie, se aplică pe unele dintre ele pietre semipreţioase, toate-s bune şi frumoase.


Nu ştiam exact la ce să mă aştept atunci când am pornit spre Jolidon: oare o să vedem cum se fabrică un sutien sau un costum de baie? Oare o singură persoană coase o piesă de la A la Z? Când am intrat în hală, am fost uimită: era plină cu femei şi [câţiva] bărbaţi care lucrau de zor, ca nişte furnicuţe, la sutiene bej, bikini mov, albaştri, roz, într-o altă încăpere nişte femei lipeau pietre pe sutiene, un bărbat tăia buretele pentru sutiene, un altul programa pe computer o maşinărie care tăia ceva… timpul nu ne-a permis, din păcate, să asistăm la “naşterea” unui obiect vestimentar pe care să-l urmărim din stadiul de design până în cel de produs finit. Poate că nici n-ar fi indicat să umblăm “înarmaţi” cu astfel de informaţii, pentru că am înţeles că în domeniul ăsta se fură ideile mai ceva ca-n presă, aşa că nu vreau să ştiu că mă pot trezi oricând ameninţată de oamenii unui designer străin să le desenez schiţele colecţiei de toamnă – iarnă 2012 [da, încă de pe acum se lucrează la ea]!






Farmec

De la Jolidon am plecat spre Farmec, unde le-am revăzut pe doamnele simpatice cunoscute în urmă cu câteva luni, când am fost în vizită singură şi am beneficiat de un tur complet şi complex.


Nici de data asta n-am avut voie să facem poze pe linia de producţie. Vă pot spune că în momentul vizitei noastre o maşinărie umplea cutii cu cremă, după care ambala cremele în cutii de carton şi le închidea, singura intervenţie umană fiind la alimentarea maşinii cu recipientele din plastic şi la “culegerea” lor gata ambalate. O altă maşină turna celebrul lapte Doina în flacoanele albe, iar o a treia turna ceva – cremă, dacă-mi amintesc bine – într-un flacon din plastic asemănător cu tuburile cu pastă de dinţi. Ştiam că tuburile astea sunt cilindrice înainte de umplere, dar nu am văzut niciodată cum se face asta. Pentru că n-am putut filma, vă povestesc: tuburile sunt aşezate cu capacul în jos, iar un braţ al robotului le umple cu cremă, apoi sunt transportate într-un loc unde un alt braţ lipeşte partea de jos a tubului, iar un altul taie surplusul de plastic rămas după lipire. Ta-daa! Crema-i gata!



Despre curăţenia din fabrică v-am mai povestit, aşa că nu o să insist prea mult pe tema asta. În zona de producţie nu intri fără să-ţi prinzi părul şi să-l pui într-o bonetă de unică folosinţă, hainele şi geanta şe acoperi cu un halat din acelaşi material, iar peste încălţăminte îţi pui nişte pungi din plastic special concepute pentru asta. Până acum, în nici un spital nu am fost nevoită să intru atât de “blindată” – din fericire, nici n-am umblat eu prea mult prin spitale.

După ce am văzut ce era de văzut, cei de la Farmec s-au gândit să ne facă o surpriză frumoasă: ne-au oferit posibilitatea de a ne face propriul parfum. Am primit pipete, câteva zeci de esenţe de parfum, acces la un cântar electronic, alcool şi apă purificată. După ce am mirosit absolut toate esenţele puse la dispoziţie femeilor, am trecut la cele pentru bărbaţi. Între ele, mai luam câte un “nas” de cafea, adică miroseam cafeaua măcinată dintr-o cutie, pentru că altfel n-aş mai fi priceput nimic – şi oricum mă încerca deja o durere de cap de la oboseală + prea multe parfumuri dulci. Am ales, aşadar, un parfum bărbătesc, din care am extras 5 mililitri. Am pus peste el alcoolul şi apa purificată, l-am amestecat şi apoi l-am turnat într-o sticluţă. Peste două săptămâni, parfumul “Eau de Cluj” va fi numai bun de folosit. Sunt foarte curioasă ce-am făcut!


Ştiaţi că Farmec produce şi pastă de dinţi şi apă de gură? Eu, spre ruşinea mea, nu ştiam asta. Am aflat în momentul în care ni s-a permis accesul în încăperea cu trofee, unde toate produsele Farmec sunt aşezate în vitrină, ca într-un muzeu. Aici am avut voie să facem poze, evident. Am primit cadou, la plecare, diverse produse Farmec. Eu m-am bucurat să găsesc în plăsuţa cu “şpagă” un tub de pastă de dinţi şi o apă de gură. Pe aceasta din urmă am testat-o deja – e mult mai intensă decât orice produs similar de pe piaţă, asta e tot ce pot spune, deocamdată. De pasta de dinţi o să mă “ocup” zilele următoare, aşa că dacă vreţi să ştiţi cum e, întrebaţi şi vă voi spune.

Vitacom

Vitacom a fost următoarea companie clujeană pe care am vizitat-o. Mărturisesc că nu ştiam de existenţa ei până acum, poate şi pentru că are magazine doar în câteva oraşe din ţară: Cluj-Napoca, Iaşi, Bucureşti, Timişoara, Braşov, Bacău şi Oradea.


În showroom-ul din Cluj am văzut sute de produse electronice de tot felul: telecomenzi, cabluri, mufe, lanterne, mauşi, webcamuri, şi mai multe cabluri, scule – şurubelniţe, cleşti pentru sertizat etc. Gadgeturi pentru toată lumea, din păcate fără preţuri afişate – magazinul în care am fost noi este destinat clienţilor persoane juridice, adică firmelor, care primesc oferte de preţuri probabil personalizate. Ah, ce-aş mai fi lăsat nişte bani acolo dacă aveam timp şi o firmă pe care să fac cumpărăturile! Cu firma s-ar fi rezolvat, că doar mai sunt şi patroni printre bloggeri, dar timpul ne cam presa şi deja întârziasem nepermis de mult, cu toată nebunia parfumurilor personalizate de la Farmec!

La Vitacom am băut un pahar de şampanie pentru a sărbători cei 20 de ani de activitate a firmei, după care am fost lăsaţi să facem ceea ce ne place nouă mai mult: să ne jucăm. Domnul Zoli [pare rău, dar nu i-am reţinut numele de familie] ne-a arătat o nebunie de jucărie: o platformă care pe margini are nişte ventilatoare. La joc se conectează un fel de cordeluţă cu senzori [hai, două minute pauză, ca să râdeţi de descrierile mele], care cordeluţă se pune pe căpşor, în dreptul tâmplelor, iar undele… dar staţi aşa, că mi-am amintit cum se numeşte jocul şi are site: MindFlex! Eu l-am botezat Mind F*ck, pentru că părea destul de greu de folosit – asta până când l-am încercat şi eu şi am plimbat mingea deasupra platformei fără prea mult stres [dar cu puţin ajutor din partea lui Sebi, că doar de-aia suntem un cuplu atât de simpatic]. Va să zică, am o foarte impresionantă capacitate de concentrare. Ardeleancă, ce vreţi?! Când mă concentrez, nimeni şi nimic nu mă scoate din ale mele.


Am plecat de la Vitacom spunându-mi “nu vreau jocul ăsta, nu-mi este necesar şi oricum nu am unde să-l mai pun, că mi-e plină casa de lucruri”. Poate că în cele din urmă chiar n-o să mi-l cumpăr!

Napolact

Sincer, credeam că vom merge să vizităm super-fabrica de lactate Napolact, care se află pe undeva pe la marginea Clujului. Abia vineri am aflat că de fapt urma să mergem la Ţaga, o localitate aflată la vreo 60-70 de kilometri de Cluj-Napoca, adică acolo unde se află grota cu mucegai special.


În grota naturală de la Ţaga se fac brânzeturi de sute de ani. Roca specifică grotei, bacteria Brevibacterium Linens care s-a dezvoltat în aceasta, temperatura şi umiditatea constante tot timpul anului acţionează asupra brânzei conferindu-i unicitate şi un gust desăvârşit.

Legenda începe demult, când ţinutul de la Ţaga era sub stăpânirea unui grof puternic şi bogat. Într-o bună zi câţiva ţărani mai curajoşi au nesocotit poruncile grofului şi au luat din caşul lui. Pentru ca nu vroiau să fie surprinşi au ascuns caşul în grota din apropierea satului Năsal. Înspăimântaţi de gestul lor şi de răzbunarea grofului, ţăranii nu s-au grăbit să-şi ia caşul din peşteră.

Au trecut săptămâni până când unul dintre ei şi-a luat inima în dinţi şi a intrat în peşteră ca să vadă ce s-a ales de caşul ascuns. Convins că va găsi caşul stricat, mare i-a fost mirarea când l-a găsit în stare bună. Brânza îşi schimbase culoarea într-un gălbui-roşiatic şi era foarte bună la gust. În cele din urmă, groful a aflat de isprava ţăranilor şi i-a pedespsit, după care a început el însuşi să îşi ţină brânza în peşteră. Aşa s-a născut brânza Năsal, cu care groful îşi servea toţi oaspeţii, mândru de gustul ei.

Povestea Ţaga continuă cu naţionalizarea grotei în 1948 şi cu începerea producţiei, în 1954, într-o casă din apropiere. Brânza era pusă în forme de lemn, iar pentru protejarea suprafeţei se folosea gipsul. În 1971 a început consolidarea grotei şi îmbunătăţirea tehnologiei de preparare. În grotă există o temperatură şi o umiditate constante, respectiv de 14° Celsius şi 90 – 95 %. Astfel, bacteria care trăieşte în roca peşterii transformă brânza obişnuită într-o specialitate recunoscută în toată lumea.

Mie mi-au plăcut în mod deosebit oamenii de acolo, puţini, dar dintr-o bucată [ca şi brânzeturile pe care le produc la Ţaga]. Încă de la început, domnul care ne-a prezentat grota şi făbricuţa a ţinut să sublinieze că la Ţaga nu se face caşcaval, doar brânză. Ne-a arătat apoi unde se pasteurizează laptele, ne-a povestit cum se face brânza şi apoi am trecut în grotă, unde ne-am umplut buzunarele cu calupuri de Năsal. Atenţie, ultima afirmaţie a fost, de fapt, o glumă! Îmi cer scuze cititorilor inteligenţi ai acestui blog pentru că trebuie să fac această precizare, dar mai vin pe-aici şi oameni cărora trebuie să li se explice bancurile. De fiecare dată.

La 14 grade şi umiditate de 90 – 95 la sută, vă daţi seama că nu-i tocmai o plăcere să pierzi vremea în grotă. Intri, faci poze, întorci brânza [nu noi, angajaţii Napolact] şi-ţi vezi de drum. Dar după ce am văzut ce era de văzut şi am pozat ce era de pozat, am fost conduşi într-o încăpere pe care eu am denumit-o “sală de protocol”, la fel de friguroasă, dar plină cu bunăzăţi pentru bloggeri. Ahh, pişcotarul din mine a fost foarte fericit atunci când a văzut platouaşele pregătite cu multă migală special pentru grupul de bloggeri de la Cluj Brands Tour: slăninuţă dulce, roşii, ardei, ceapă roşie, plăcinte cu brânză şi mai ales brânzeturile fabricate “la faţa locului”. O minunăţie!



Ce nu mi-a plăcut a fost drumul, incredibil de prost şi plin de gropi, dintre Gherla şi Ţaga. Drum de ţară, deh. Poate că într-o bună zi autorităţile vor înţelege că acolo unde ai o făbricuţă care produce ceva care se vinde bine, care dă de mâncare unui număr de angajaţi şi care are nevoie să transporte produsele fabricate acolo către cel mai apropiat oraş, ar fi bine să faci un drum mai de doamne-ajută. Sigur, cei de la Napolact sunt nevoiţi să îşi păstreze fabrica acolo unde este, pentru că bacteria Brevibacterium Linens se dezvoltă numai şi numai acolo, în grota de la Ţaga. Dar ar fi frumos să nu-şi mai rupă maşinile doar ca să-şi colecteze brânza asta specială.

Trilulilu

Am fost în vizită la Crocodilu! Tocmai se îmbrăcase frumos şi se dădea rotund alături de Crocodila lui. Lăsând gluma la o parte, biroul Trilulilu e de-a dreptul o casă cu două etaje, cu o terasă superbă de unde se vede tăt Clujul, cu lucruri colorate în roz şi verde şi cu o atmosferă pe care mulţi dintre noi şi-ar dori-o la locul de muncă.



Cu ocazia vizitei noastre, Trilulilu a lansat un concurs de videoblogging. Dacă aveţi o cameră video sau măcar un telefon care filmează, băgaţi un ochi pe blogul Crocodilului şi puteţi câştiga un iPod. Totul e să “adunaţi” cât mai multe vizualizări pentru cele minimum trei filme urcate pe Trilu.





Eu nu ştiu cum s-au simţit oamenii pe care i-am vizitat, dar la sediul Trilulilu i-am văzut puţin agitaţi şi emoţionaţi de vizita noastră. Atunci m-am gândit cum m-aş simţi eu să-mi vină 30 – 40 de oameni în spatele monitorului atunci când lucrez, eventual să-mi mai facă şi poze. Brrr, nu mi-ar plăcea, zău!

Banca Transilvania

Din motive obiective [nu m-am putut trezi la timp nici cu două telefoane sunând lângă mine], am ratat vizita la Banca Transilvania. Îmi pare rău, îmi cer scuze, dar n-am avut ce să fac. Oboseala şi-a spus cuvântul.

Gimmy

La Gimmy am fost cu o zi înainte de marea deschidere, când se făceau ultimele retuşuri, se curăţa, se dădea luciu… Acum, Gimmy arată senzaţional! Şi pentru faptul că Liviu Alexa ne-a oferit tuturor câte un card de membru VIP valabil 10 ani, mă gândesc foarte serios să fac cumva şi să mă mut în Cluj, măcar pentru vreo lună, două. Hai, trei. Hmm, dar cum să fac? Ei, las’ că poate ajung mai degrabă la Timişoara ori la Bucureşti, unde am înţeles că se vor deschide “Gimmy-uri” din primăvara anului viitor.

Dacă sunteţi din Cluj şi încă n-aţi fost la Gimmy, vă rog eu să mergeţi şi pentru mine. Totul este atât de fain pus la punct, atât de modern, atât de colorat şi de prietenos, încât ai senzaţia că te afli în altă ţară şi că brusc, cu toţii s-au “infectat” cu un virus care-i determină să se poarte frumos cu clienţii.

Am mai primit de la Liviu Alexa câte o cutie de detoxifiant Detoxolit, despre care voi scrie ceva mai încolo, pentru că tocmai folosesc un produs similar şi nu am cum să le amestec. Dar de folosit o să-l folosesc, pentru că mi se pare foarte tare.

Zeolitul, sau “piatra care fierbe”, este un mineral, la fel ca sarea de bucătărie, format din aluminosilicaţi naturali hidratați de calciu, sodiu, potasiu, magneziu. Zeolitul este compus dintr-un grup unic de minerale cu sarcină negativă, organizat într-o structură în formă de fagure, structură ce-i oferă acestuia capacitatea unică de a atrage metalele grele și materialele radioactive. Zeolitul este frecvent menționat ca o “sită moleculară”, care ajută la eliminarea eficientă a diferitelor toxine, virusuri și alți contaminanți din organism.

Starbucks

Deşi nu-i un brand clujean, am fost în vizită şi la Starbucks Cluj, care tocmai şi-a lansat conturile de Facebook şi Twitter în ziua vizitei noastre. Am aflat, cu ocazia vizitei, că boabele de cafea Robusta conţin 2 la sută cofeină, iar Arabica, 1 la sută. Şi-am mai aflat multe despre cafea, dar o să vi le spun pe rând, cu alte ocazii.

Fabrica de bere Ursus

Aici nu ne-a mai spus nimeni nici o poveste, poate şi pentru că era deja sâmbătă seara şi Fabrica de bere era plină ochi. Nefiltrata la halbă costă 4 lei şi este foarte, foarte bună. Foaaarte bună. Numai că ori am fost eu prea obosită, ori chiar nu aveam suficient aer, cert este că nu am stat mai mult de o oră şi m-am dus la hotel, la somnic.

Link-uri şi mulţumiri

Cam ăsta a fost weekend-ul meu. Bestial. Lunguţ, cu foarte multe activităţi şi locuri vizitate, cu multe lucruri învăţate, dar zău că a meritat. Mulţumesc pentru invitaţie, mai vreau!

Au mai scris: Claudia Tocilă | Bogdan Beşliu [şi încă unul]| Ovidiu Sîrb | Răzvan Baciu | Toma Nicolau | Oltea Zambori | Robin Molnar [deocamdată doar două articole]| Alina Crâncău şi Răzvan Dragoş | Corina Săftescu-Jescu | Ruxandra Predescu | Bogdan Brylynski | Auraş Mihai Geambaşu | Andrei Aroneţ | Tudor Popa

Cluj Brands Tour a fost organizat impecabil – da, ca în reclama la Ariel – de Alina Crâncău şi Răzvan Dragoş de la TVdece, cu sprijinul Primăriei Cluj-Napoca. Sponsorii evenimentului au fost Banca TransilvaniaNapolactVitacomFarmec, Jolidon, Ursus şi Trilulilu. Partenerii care ne-au cazat, hrănit, transportat, învăţat despre cafea şi câte şi mai câte: Best Western Plus Fusion Hotel, AutonomLudwig Bavarian BierhausStarbucks şi Webfactor.

UPDATE: Alte fabrici și “uzine” pe care le-am vizitat de când sunt bloggeriță…

Vizită la fabrica de chipsuri Lay’s din București | Vizită la fabrica Danone din Bucureşti |Vizită la fabrica de cosmetice Farmec din Cluj-Napoca şi partea a doua | Vizită la Jolidon,Napolact şi din nou la Farmec | Vizită la fabrica de bere Timişoreana şi la Cramele Recaş |Ferma de vite Angus de lângă Sibiu | Pateurile şi conservele Scandia | Încălţămintea Lytos de la Sibiu | Produsele de panificaţie Boromir | Muştarul Mustardino, din Sibiu | UmeraşeleMainetti din Sibiu | Vizită la fabrica de cașcaval Hochland din Sovata |

ProHD – Fabricat în Hunedoara: Apa minerală Aqua Sara | Complexul avicol integrat AVIS 3000 & Recomsid (AVIS: video) | Carpatcement din Chișcădaga |

De asemenea, am fost “în spatele ușilor închise” ale restaurantului McDonald’s din Deva.

14 thoughts on “Cluj Brands Tour: acasă la Jolidon, Farmec, Vitacom, Napolact, Banca Transilvania, Gimmy, Starbucks şi Ursus

  1. Anunturi ROMANIA

    Imi plac foarte mult imaginile de la Trilulilu. Nu cred ca chiar asa o mare pierdere Banca Transilvania …
    A, si e foarte marfa ideea cu Cluj Brands Tour!

  2. Oana ROMANIA

    Wow ce fain! Si mie mi-ar fi placut sa fac asa un tur :).
    Btw, apa de gura de la Farmec e cea mai buna de piata (zice dentistul meu) deoarece contine clorhexidina, o “chestie” care impiedica aparitia cariilor. Restul marcilor de apa de gura nu au acest ingredient (am facut research prin magazine si farmacii :))).

  3. Pingback: Autonom Rent A Car Blog » Bloggeri Autonom(i), la ClujBrandsTour ROMANIA

  4. Pingback: O tabletă de iubire, vă rog! « Denisa Bârgău ROMANIA

  5. Pingback: Retrospectiva foto a anului trecut: pe unde am fost, ce-am văzut și ce-am făcut în 2011 « Denisa Bârgău ROMANIA

  6. Pingback: Cluj Brands Tour: acasă la Jolidon, Farmec, Vitacom, Napolact, Banca Transilvania, Gimmy, Starbucks şi Ursus | Bestwesterncluj ROMANIA

  7. Pingback: How it’s made: chipsurile Lay’s « Denisa Bârgău ✿ ROMANIA

  8. Pingback: Branduri româneşti care-mi plac « Denisa Bârgău ✿ ROMANIA

  9. Pingback: Q&A cu brandurile « Denisa Bârgău ✿ ROMANIA

  10. Pingback: Lucruri care-mi plac – octombrie 2013 « Denisa Bârgău ✿ Denisa Bârgău ✿ ROMANIA

Comments are closed.