Timişoara Brands Tour 2013, ziua 2

Cea de-a doua zi din turul brandurilor timişorene a stat sub semnul mâncării. Nu cred că exagerez când spun că mâncarea ce ne-a fost pusă la dispoziţie în data de 12 aprilie ar fi hrănit un mic sătuc din Africa. Vorba lui Toma, binecuvântată fie ziua în care am decis să ne facem bloguri! Dacă nu mi-aş fi făcut blogul ăsta, nu aş fi avut ocazia să văd cum se face berea Timişoreana şi nici cum se fac vinurile de Recaş.

Teoretic, ziua 2 ar fi trebuit să fie ziua băuturii: bere Timişoreana şi vin de la Cramele Recaş. Practic, reprezentanţii acestor companii ne-au aşteptat nu doar cu bere tânără şi vin proaspăt, ci şi cu multă mâncare, pentru că nu poţi degusta berea sau vinul fără să şi guşti ceva. 

Berea Timişoreana

Fabrica de bere de la Timişoara este prima fabrică de bere atestată din România – că tot este Timişoara un oraş al premierelor, de ce nu ar fi şi primul la fabricat bere? Primul document oficial care atestă existenţa fabricii de bere a fost eliberat de administraţia cetăţii în anul 1718 şi conţinea nişte prevederi care ofereau fabricii monopolul în regiunea Banat. Asta însemna că era interzisă aducerea berii şi a ţuicii din altă parte, iar satele din Banat erau obligate să preia pe bază de repartiţie anumite cantităţi din aceste produse.

De ce monopol? Ordonanţa eliberată de autorităţile vremii a fost dictată de o serie de exigenţe specifice perioadei: satisfacerea necesităţilor trupelor austriece rămase în Timişoara după încheierea conflictelor cu armata otomană şi suplinirea lipsei acute de apă potabilă. Găsiţi aici toată povestea [document în format .docx].

Într-o fabrică de bere nu am mai fost niciodată – şi sper că nu a fost prima şi ultima dată, pentru că aici nu am prea avut voie să facem poze :( şi mi-ar fi plăcut să filmez un mic how it’s made românesc. Când am fost noi în vizită, am văzut sute de doze de bere Timişoreana încolonându-se frumos în drumul spre camioanele care urmau să le transporte în toată ţara, dar şi drumul berii de la stadiul de malţ până la maturare şi filtrare.

Totul în fabrica de la Timişoara este aşa cum am văzut şi în celelalte fabrici româneşti pe care le-am vizitat: curat, închis în cazane de inox, cu multe tabele pe care sunt trecute tot felul de informaţii şi reguli de ordine interioară. Bunica mea mi-a povestit că în tinereţe a fost în vizită la fabrica de bere din Cluj şi a văzut şobolanii plutind în ceea ce avea să fie berea Ursus. Chiar dacă ştiu sigur că nu mă minte, îmi vine foarte greu să-mi imaginez şobolani în bere, după ce am văzut curăţenia impecabilă de la fabrica din Timişoara. Dar atunci erau alte vremuri…

Nu am prea avut voie să facem poze, dar am primit de la Timişoreana nişte imagini vechi, cu fabrica de altădată. Vi le arăt şi vouă:

Vinul de Recaş

Cramele Recaş este un producător de vin care exploatează o suprafaţă de 900 de hectare de viţă de vie situată în zona Recaş [judeţul Timiş] şi 20 de hectare sădite cu soiurile din care se produc Feteasca Neagră şi Cabernetul Sauvignon în Miniş [judeţul Arad]. Cramele Recaş ocupă locul al cincilea pe piaţa românească a producătorilor de vin, conform unui top realizat de Ziarul Financiar în anul 2012.

La Recaş se face vin încă din anul 1447 – există un document despre viile Recaşului datat 11 noiembrie 1447, prin care Mihail de Ciorna, Banul Severinului, cumpăra viile de la Ioan şi Ecaterina Magyar pentru 32 de florini ungureşti de aur.

Pe lângă vinuri cunoscute precum Merlot, Pinot Noir sau Cabernet Franc, la Cramele Recaş se fac şi vinuri autohtone: Schwaben Wein, Te iubesc, Castel Huniade, Cocoşul dintre vii [este un vin extraordinar de aromat, dacă-l vedeţi prin magazine nu ezitaţi să-l luaţi, pentru că face toţi banii], Sole, La Putere, Solo Quinta şi Cuvee Uberland.

Apropo de Cocoşul dintre vii: este un vin premiat cu medalia de aur în cadrul Concursului Naţional de Vinuri şi Băuturi Alcoolice – VinVest 2012, eticheta de pe sticla de vin a fost desenată de un copil cu dizabilităţi, iar o parte din profitul obţinut din vânzarea acestui vin este donată pentru diverse cauze umanitare.

Eu nu am mai participat la nici o degustare de vinuri până acum şi nu ştiu dacă toate degustările sunt aşa sau am început eu cu dreptul. Ce înseamnă „aşa”?

Prima dată ne-am dus între vii, unde am gustat primul vin roşu de la Cramele Recaş. Ploua, bătea vântul, dar după ce am luat primele înghiţituri de vin fie a ieşit soarele, fie n-a mai contat că plouă – nu mai ştiu sigur, ştiu că a ieşit şi soarele dintre nori, la un moment dat.

Am mers pe „drumul vinului” de la stadiul de struguri la cel care ne place tuturor, am tremurat la 5 grade cât era temperatura în camerele în care fermentează vinul, apoi am coborât underground, ca să-l degustăm aşa cum se cuvine.

Şi ne-au aşezat gazdele la masă. Un platou cu de toate era pregătit pentru cele şapte vinuri pe care le-am degustat: Riesling – Castel Huniade, Fetească Regală şi Rose – Sole, Muscat – Cocoşul dintre vii, Fetească Neagră şi Cabernet Sauvignon – La Putere, iar la final, Cuvee Uberland. Cum vinul trebuie povestit, gazdele ne-au dat o mulţime de informaţii despre vinurile care se fac la Recaş.

Ce am reţinut eu este că vinurile produse aici se exportă în peste 25 de ţări de pe patru continente [SUA, Canada, Anglia, Australia, Rusia, Ungaria, Japonia, Austria, Malaezia, Belgia, Spania, Olanda, Danemarca, Cehia, Germania etc.] şi că per total firma o duce bine, într-o perioadă în care multe afaceri se chinuie să reziste pe piaţă. Slavă domnului, vinul se bea de mii de ani şi va continua să fie consumat chiar dacă-i criză. :P Mai ales vinul bun.

Ei, şi după toată povestea asta cu degustarea, am fost invitaţi la masă, unde ni s-au servit următoarele delicatese:

• Cremă de mazăre cu creveţi
• Confit din pulpă de raţă cu varză bavareză
• Duet de vită cu iepure, pure de păstârnac şi sos de fructe de pădure
• Gateau de ciocolată cu sos de zmeură şi îngheţată de vanilie.

Am scris atunci pe Facebook că degustarea de vinuri este o experienţă pe care toată lumea ar trebui s-o încerce măcar o dată în viaţă. Şi pentru că prima mea degustare de vinuri a fost la Recaş, vă recomand să încercaţi şi voi. E de senzaţie!

Spre seară am ajuns la Arsenal Park, dar asta-i deja o poveste pentru ziua a teia.

Ziua 1 a vizitei pe la brandurile Timișorene: Timişoara Brands Tour 2013

Evenimentul Timişoara Brands Tour este organizat de PRbeta, cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara. Branduri participante: Timişoreana, Cramele Recaş, Arsenal Park, BC Timba Timişoara, REC Universitatea de Vest Timişoara, ACS Poli Timişoara.

Parteneri de mobilitate: Peugeot România.

Parteneri: PRbeta, Aventuria, Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană, Porsche Timişoara, Amvest, Restaurant Belvedere.

Parteneri media: 24-FUN, Tion.

Timişoara Brands Tour este o franciză a Cluj Brands Tour, un concept marca TVdece.

UPDATE: Alte fabrici și “uzine” pe care le-am vizitat de când sunt bloggeriță…

Vizită la fabrica de chipsuri Lay’s din București | Vizită la fabrica Danone din Bucureşti |Vizită la fabrica de cosmetice Farmec din Cluj-Napoca şi partea a doua | Vizită la Jolidon,Napolact şi din nou la Farmec | Vizită la fabrica de bere Timişoreana şi la Cramele Recaş |Ferma de vite Angus de lângă Sibiu | Pateurile şi conservele Scandia | Încălţămintea Lytos de la Sibiu | Produsele de panificaţie Boromir | Muştarul Mustardino, din Sibiu | UmeraşeleMainetti din Sibiu | Vizită la fabrica de cașcaval Hochland din Sovata |

ProHD – Fabricat în Hunedoara: Apa minerală Aqua Sara | Complexul avicol integrat AVIS 3000 & Recomsid (AVIS: video) | Carpatcement din Chișcădaga |

De asemenea, am fost “în spatele ușilor închise” ale restaurantului McDonald’s din Deva.